Cand vorbim cu straini, daca vorbim cu ei, deseori folosim in mod implicit „vorbire mica” sau „chit-chat”. Ne gandim la vreme sau la un film recent sau la ceea ce am facut in weekend. Aceasta discutie la nivel de suprafata ne poate mentine confortabil, dar este adesea neimplinita.
Ce ne impiedica sa ne aprofundam conversatiile cu strainii
Un studiu recent al lui Michael Kardas, Amit Kumar si Nicholas Epley, publicat in Jurnalul de Personalitate si Psihologie Sociala, constata ca avem tendinta sa subestimam cat de mult ii intereseaza strainii si le pasa de revelatiile noastre mai personale. . De asemenea, ei presupun, in mod eronat, ca conversatiile cu strainii vor fi inconfortabile si nerecompensante. Aceste asteptari calibrate gresit creeaza o bariera psihologica care ne impiedica sa avem mai multe „vorbiri profunde”.
Publicitate
X
Studiul ridica o intrebare pentru noi toti: ce se intampla daca am risca mai mult sa ne conectam cu straini
. Punerea intrebarilor mari
In primul set de experimente al studiului, cercetatorii le-au spus participantilor ca vor raspunde si vor discuta patru intrebari profunde cu un strain. , cum ar fi „Pentru ce in viata ta te simti cel mai recunoscator
” si „Poti sa descrii o data cand ai plans in fata altei persoane
”
Dupa ce au citit intrebarile, dar inainte de a-si intalni partenerul de conversatie alocat aleatoriu, participantii au prezis cat de interesati ar fi sa auda raspunsurile celeilalte persoane, cat de interesati se asteptau ca cealalta persoana sa le auda raspunsurile, cat de incomod se vor simti in timpul conversatiei. , cat de mult i-ar placea pe cealalta persoana si cat de fericiti s-ar simti in legatura cu conversatia. Dupa 10 minute petrecute discutand intrebarile profunde cu partenerul lor, participantii au raspuns la intrebari despre cum a decurs de fapt conversatia.
36 Intrebari pentru cresterea apropierii
Pentru a va simti mai conectat, omiteti discutiile si puneti aceste intrebari.
Incearca acum
In general, participantii nu au fost foarte buni sa prezica cum va decurge conversatia. Au subestimat cat de interesati ar fi ei si partenerul lor de conversatie de raspunsurile celuilalt, precum si cat de conectati si fericiti s-ar simti dupa aceea. Au supraestimat, de asemenea, stangacia conversatiei.
„Nu numai ca a avea o conversatie profunda cu o alta persoana pare a fi o experienta surprinzator de pozitiva, dar pare sa fie mai pozitiva decat a avea o conversatie superficiala”, scriu cercetatorii.
Cercetatorii au emis ipoteza ca motivul pentru care oamenii au o asemenea tendinta de a evita conversatiile mai profunde cu strainii este pentru ca ei cred ca strainilor nu le va pasa de raspunsurile lor sau le vor gasi interesante.
Experimentele au demonstrat acest lucru. De exemplu, intr-un experiment, participantii au putut alege dintr-o lista de intrebari mai superficiale si mai profunde la care sa raspunda cu un strain. Participantii carora li s-a spus in prealabil ca oamenii tind sa subestimeze cat de mult le pasa strainilor de raspunsurile celuilalt au selectat semnificativ mai multe dintre intrebarile mai profunde decat participantii carora li s-a spus ca oamenii tind sa supraestimeze grija fata de straini.
Pe parcursul experimentelor din acest studiu, a aparut o tema simpla: asteptarile noastre cu privire la modul in care vor merge conversatiile cu strainii merg adesea intr-o directie negativa. Din pacate, aceste presupuneri guverneaza probabil modul in care interactionam cu oamenii pe care nu ii cunoastem bine in viata noastra de zi cu zi. Dupa cum scriu cercetatorii:
Datele noastre sugereaza ca subestimarea naturii profund sociale a celorlalti – presupunand ca altii vor fi mai indiferenti si nepasatori in conversatie decat sunt de fapt – ar putea ajuta la explicarea de ce conversatiile din viata de zi cu zi sunt mai superficiale decat ar prefera oamenii. Participantii nostri se asteptau in mod constant ca conversatiile lor sa fie mai incomode si sa conduca la conexiuni mai slabe si mai putina fericire decat au facut-o de fapt.
Ce ne pot oferi strainii
Ceea ce nu se stie este in ce masura aceste constatari sunt generalizabile. Desi experimentele din acest studiu au inclus o serie de grupuri diferite – studenti americani de licenta si masterat, angajati din serviciile financiare, studenti internationali de MBA, membri ai comunitatii intr-un parc si participanti online – majoritatea experimentelor au fost efectuate in Statele Unite. Deci, ramane de vazut daca aceleasi rezultate s-ar gasi si in alte culturi.
Iata o alta intrebare deschisa: conversatiile improvizate cu straini difera de conversatiile provocate de experimentatori
Dupa cum recunosc cercetatorii, este mult mai usor sa te angajezi in conversatii mai profunde atunci cand vi se cere acest lucru. Si pentru ca „vorburile mici” sunt o norma sociala in multe situatii, incercarea de a te angaja intr-o conversatie mai intima in „lumea reala” poate face pe unii oameni sa se intrebe daca esti in cautarea unei intalniri sau daca incerci sa le vinzi ceva.
Dar alte studii in setari mai naturaliste sugereaza ca facem frecvent presupuneri false cu privire la modul in care vor decurge probabil interactiunile cu strainii. Intr-un studiu asupra navetistilor cu trenul si autobuzul, oamenii au prezis ca vor avea o experienta mai pozitiva pastrandu-si singuri decat in timp ce vorbesc cu un strain, cand de fapt opusul era adevarat. Intr-un alt studiu, oamenii instruiti sa faca un compliment unui strain au supraestimat cat de inconfortabil si deranjat – si au subestimat cat de pozitiv – s-ar simti cel care primeste complimentul. Iar un studiu care a inclus perechi de noi colegi de camin si straini la un atelier de lucru a descoperit un „decalaj” puternic intre cat de mult le-au placut oamenii dupa o conversatie si cat de mult le-au placut de fapt.
Impreuna, aceste studii arata ca putem beneficia de experimentele cu vorbirea cu straini chiar si atunci cand nu avem chef – si luam in considerare sa trecem dincolo de vorbe mici atunci cand ne angajam in aceste conversatii.
„Daca credeti ca o conversatie profunda poate fi deosebit de incomoda, atunci este putin probabil sa va oferiti sansa de a afla ca ati putea gresi putin”, scriu cercetatorii. „Doar interactionand cu altii, oamenii inteleg cu exactitate consecintele unei astfel de actiuni.”
Exista un alt beneficiu posibil din aprofundarea conversatiilor noastre cu straini: sa ne simtim mai conectat social si chiar sa ne castigam mai multi prieteni. La urma urmei, toti prietenii au fost straini la un moment dat, iar studiile au descoperit ca „vorbirea profunda” grabeste formarea de prietenii.
Acest lucru nu inseamna, totusi, ca trebuie sa mergem direct catre jugulara vulnerabilitatii, expunand cea mai mare frica sau traume din trecut in timp ce comandam o ceasca de cafea. In schimb, ne putem gandi sa punem treptat intrebari mai intime – sau sa dezvaluim informatii mai vulnerabile despre noi insine – data viitoare cand avem ocazia sa avem o conversatie extinsa cu un strain.
De fapt, in acest studiu, cercetatorii au observat ca unele perechi desemnate sa discute intrebari superficiale au gravit in cele din urma catre subiecte mai profunde, sugerand ca ar putea exista un impuls natural pentru cresterea intimitatii pe parcursul unei conversatii.
Deci, daca va vedeti ca virati catre un teritoriu mai vulnerabil data viitoare cand vorbiti cu colegul de scaun intr-un avion, luati in considerare utilizarea acestui studiu ca un motiv pentru a ceda impulsului. S-ar putea sa pleci cu un nou prieten sau cel putin sa te simti mai fericit si mai conectat decat te-ai fi asteptat.
