Am nascut primul meu copil, Lena, la inceputul anului 2018. O experienta de nastere oarecum traumatizanta, provocarile legate de alaptare si insomnia asteptata, dar inca intensa, m-au facut sa simt ca lumea mea a fost total rasturnata.
Astept copilul numarul 2 in aceasta vara si nu pot sa nu ma intreb cum sa fiu insarcinata si sa nasc in timpul unei pandemii mi-ar putea afecta sanatatea mintala sau capacitatea de a crea legatura cu copilul meu. Am petrecut ultimul an izolat de prieteni si familie. Am fost ingrijorat de potentialele efecte ale COVID-19 asupra sanatatii mele si a sanatatii familiei mele, inclusiv a copilului meu nenascut. Stresul din ultimul an va trece in perioada postpartum
Ce se intampla daca nu am acces la aceleasi instrumente si resurse pe care m-am bazat ultima data
Desi o mare parte din cercetarile asupra sanatatii mintale prenatale si postpartum in timpul pandemiei de COVID-19 sunt preliminare, nu este surprinzator sa vedem ca gravidele si proaspetii parinti par sa se confrunte cu mai multa depresie si anxietate. Cand pandemia a inceput sa se raspandeasca la inceputul anului 2020, asistenta medicala prenatala a fost adesea redusa sau transformata in vizite online; iar in timpul travaliului, oamenilor li s-a refuzat adesea accesul la o persoana de sprijin. In perioada initiala postpartum – mai ales cand pacientii erau pozitivi pentru COVID – spitalele au pus in aplicare politici care separau parintii de sugari, descurajau contactul piele pe piele si chiar limitau alaptarea.
Reclama
X
Dupa ce copilul s-a nascut in timpul pandemiei, noii parinti au devenit si mai izolati de prieteni si familie. O analiza a mai multor studii a constatat ca persoanele care trebuie sa fie plasate in carantina au o sanatate mintala mai proasta, inclusiv depresie crescuta, stres, dispozitie scazuta si iritabilitate. O analiza narativa a studiilor care au analizat in mod special sanatatea mintala a femeilor in timpul pandemiei a constatat ca femeile insarcinate si postpartum (precum si cele care au avortat sau au suferit violenta in partener) au un risc mai mare de a dezvolta aceste rezultate adverse.
Italia a fost una dintre tarile cele mai afectate de la inceput – iar guvernul de acolo a implementat o carantina rapida si serioasa. Un studiu asupra mamelor italiene a constatat ca cele care au nascut in aceasta perioada au raportat niveluri mai ridicate de anxietate, depresie si anhedonie, care este o capacitate scazuta de a se bucura de activitati sau situatii sociale placute. In plus, studiile care au analizat sanatatea mintala postpartum au constatat ca proaspetele mame din Portugalia si Japonia au demonstrat mai multe legaturi dintre mama si copil afectate decat inainte de pandemie. Acest lucru a fost in concordanta cu cercetarile anterioare care sugerau atat riscuri pe termen scurt, cat si pe termen lung pentru relatie atunci cand mamele se confrunta cu probleme de sanatate mintala.
Din fericire, exista pasi testati stiintific pe care noii parinti pot lua pentru a atenua impactul pandemiei asupra relatiei lor cu copiii si chiar pentru a se adapta circumstantelor cu care se confrunta. Iata patru dintre ele.
1. Practicati tehnici de parenting
constient Parintele constient este practica de a aduce o atentie constienta si nejudecata situatiilor parentale. Aceasta practica include promovarea abilitatilor parentale, cum ar fi constientizarea emotiilor atat ale parintilor, cat si ale copilului, ascultarea copilului cu atentie deplina si compasiunea pentru copil si nevoile acestuia.
Parintul constient poate ajuta parintii sa constientizeze (si sa regleze) stresul, sa reactioneze mai putin impulsiv si sa fie mai atenti la copiii lor – ceea ce suna grozav! Dar unele studii au sugerat ca poate fi dificil pentru mame sa adopte o abordare parentala pozitiva si atenta atunci cand se confrunta cu simptome depresive, anxietate sau stres, care acum stim ca pot fi crescute in perioadele de criza (cum ar fi o pandemie).
In studiul mentionat anterior asupra mamelor portugheze, cercetatorii au dorit sa exploreze relatia dintre sanatatea mintala a mamei, educatia parentala atenta si legatura mama-copil, comparand atat grupurile pre si post-COVID-19. In mai 2020, au recrutat 567 de participanti pentru a completa un sondaj online.
Ei au descoperit ca, in comparatie cu vremurile pre-COVID, mamele aveau mai multa anxietate si depresie. Parintii care au nascut in timpul pandemiei au aratat niveluri mai scazute de „constientizare emotionala a copilului”, precum si dificultati mai mari de a se lega cu copilul lor, in comparatie cu cei care au nascut inainte de pandemie.
Cercetatorii sugereaza cateva motive pentru aceasta. In primul rand, participantii s-ar fi putut concentra mai mult pe propriile emotii in jurul pandemiei – facandu-i mai putin capabili sa-si decentreze propriile sentimente si sa-si concentreze atentia asupra emotiilor bebelusului. Multi proaspeti parinti au raportat ca s-au simtit „inselati” din experienta lor de sarcina si maternitate – exacerbata de vinovatia pentru astfel de sentimente – dupa ce nu au putut participa la activitati traditionale, cum ar fi prezentarea unui partener la intalnirile medicale sau organizarea unui baby shower, ceea ce poate fi facut este mai dificil pentru mame si sugari sa se conecteze emotional.
Meditatie Scanare corporala
Simtiti-va
incordat
Simtiti-va corpul relaxat in timp ce incercati aceasta practica
Incercati-l acum
Daca o practica parentala atenta poate sprijini relatiile mama-copil in fata stresului, cum pot noii parinti sa invete aceste tehnici
si le pot invata virtual, daca instruirea personala nu este disponibila din cauza ghidurilor de distantare fizica.
O revizuire a unui Programul de parenting atent, de opt saptamani, numit „Mindful with baby your” a constatat ca instruirea a fost importanta si utila mamelor – si au devenit, de asemenea, mai constiente in educatia lor parentala si in general. Mai recent, autorii acelui studiu s-au uitat la impactul unei versiuni online a unui program foarte similar (acesta destinat parintilor copiilor mici) – si au gasit rezultate similare. Acest lucru sugereaza ca o optiune virtuala ar putea fi foarte eficienta pentru parintii care nu pot participa la un antrenament de grup in persoana.
2. Deveniti activ fizic
In timpul pandemiei, au existat momente in care salile de sport, parcurile si alte facilitati de agrement au fost inchise sau nesigure pentru anumite populatii, ceea ce face dificila desfasurarea unei activitati fizice adecvate. Cercetarile sugereaza ca acest lucru a fost rau pentru sanatatea mintala a mamelor.
Un studiu, realizat in primavara anului 2020, a recrutat aproximativ 900 de femei insarcinate sau care au nascut in anul precedent. Cercetatorii le-au cerut sa raporteze simptomele depresive, anxietatea si activitatea fizica inainte si in timpul pandemiei.
In general, participantele insarcinate faceau mai putin exercitiu fizic decat faceau inainte de pandemie. Cu toate acestea, cei care au raportat ca s-au implicat in cel putin 150 de minute de exercitii de „intensitate moderata” in fiecare saptamana au fost mai putin probabil sa raporteze simptome de depresie sau anxietate, mai ales in comparatie cu „vremurile de dinainte”. Acest lucru este in concordanta cu cercetarile anterioare, inclusiv recenzii sistematice si meta-analize din studiile controlate randomizate, care au constatat ca femeile insarcinate si postpartum care au participat la programe de exercitii fizice erau mai putin deprimate.
Aceasta cercetare sugereaza ca mentinerea unui anumit nivel de activitate fizica ar putea fi un instrument util pentru persoanele insarcinate sau postpartum. Persoanele insarcinate sau in perioada postpartum care nu pot accesa spatiile de recreere interioare au putut deseori sa faca plimbari in aer liber si cursuri de fitness online – chiar si gradinarit sau alte treburi casnice – ca optiuni pentru exercitii fizice.
„Am incercat sa merg la plimbare ori de cate ori am putut”, a spus o persoana de pe grupul meu de Facebook, care a nascut in septembrie 2020. „A avea aer curat si a-mi misca corpul a fost esential pentru sanatatea mea mintala”.
3. Gasiti asistenta acolo unde puteti
Sprijinul social este cheia pentru gravide si proaspetii parinti. Poate atenua simptomele depresiei postpartum si poate oferi alte beneficii pentru sanatatea mintala. Sprijinul eficient ar putea include baza pe prieteni, pe familie sau pe o doula postpartum sau pe o asistenta de noapte pentru a obtine ajutor in sarcinile de zi cu zi care par coplesitoare in primele zile ale noului parinte.
Stiam asta cand s-a nascut Lena, motiv pentru care am participat la grupuri de sprijin pentru noi parinti si pentru alaptare si am intalnit prieteni pentru plimbari prin cartier. Din pacate, putine dintre aceste conexiuni au fost disponibile pentru persoanele care devin parinti in timpul pandemiei. Desi incepem sa vedem ca multe dintre aceste restrictii se ridica, pot exista momente in viitor cand masuri similare vor fi puse in aplicare de dragul sigurantei comunitatii.
Acest lucru poate implica compromisuri si decizii informate cu privire la preocuparile de sanatate ale comunitatii si, de asemenea, provocarile de sanatate mintala cu care se confrunta noii parinti. Dupa cum mi-a spus o proaspata mama dupa ce statul ei a implementat un ordin de adapostire in loc:
ma luptam. Cineva m-a intrebat: „De ce ai nevoie ACUM
” si primul gand care mi-a venit a fost „AJUTOR”. Echipa mea medicala a recomandat de fapt sa deschidem podul nostru pentru a include mama si ea a inceput sa vina o data pe saptamana. In afara de a primi ajutor cu copilul, a fost atat de minunat sa ai pe altcineva cu care sa vorbesti in timpul zilei.
Dar sprijinul social nu trebuie sa vina sub forma de sprijin la domiciliu; multe persoane insarcinate sau proaspeti parinti gasesc legatura in grupuri de sprijin cu alte persoane care trec prin experiente de viata similare.
Cand eram insarcinata cu primul meu copil, eu si sotia mea am participat la un grup de „Centrarea sarcinii” cu alte cinci gravide si unii dintre partenerii lor. Dupa ce Lena a sosit, ne-am alaturat unui grup „PEPS” (Programul de sprijin timpuriu pentru parinti) care ne-a permis sa intalnim si sa ne conectam cu alte familii queer cu bebelusi. Pentru noi, aceste experiente au fost de nepretuit – suntem inca prieteni cu multe dintre acele familii – si ne-au oferit un spatiu in care sa vorbim deschis si fara a judeca despre bucuriile si provocarile sarcinii si ale educatiei parentale.
Intr-un sondaj online al noilor parinti in timpul pandemiei, oamenii din grupurile de sprijin ca acestea aveau o sanatate mintala mai buna. Contactul cu profesionistii din domeniul sanatatii nu a adus aceleasi beneficii. Poate ca este mai usor pentru colegi sa simta un sentiment de conexiune in jurul experientelor comune de „parenting in timpul unei pandemii” sau sa impartaseasca si sa primeasca sprijin si validare empatic. O mama, al carei al doilea copil s-a nascut in septembrie 2020, a spus ca s-a simtit norocoasa ca are „o prietena care avea un copil de aceeasi varsta cu al meu, caruia i-as putea trimite mesaje in miezul noptii”. A avea un egal cu care sa te conectezi in primele zile ale noului parinte poate fi esential pentru a te simti sprijinit.
Acest lucru nu se limiteaza la grupuri in persoana. La fel ca grupurile de parenting atent mentionate mai devreme, grupurile online – sau alte canale informale – pot oferi sprijin noilor parinti. Un studiu care a analizat continutul unui grup de sprijin online pentru cei care se confrunta cu depresie postpartum a constatat ca grupul virtual era „un loc sigur pentru a va conecta cu ceilalti si pentru a primi informatii, incurajare si speranta”.
Personal, m-am alaturat unui grup de Facebook cu „data scadenta” cu primul meu copil si am experimentat sentimente similare de sprijin (si de compasiune!) in anii urmatori. „Grupul nostru [data scadentei] a fost un colac de salvare URIAS in zilele de dupa ce mi-am nascut copilul”, a spus una dintre femeile din acel grup in timpul pandemiei. „Este un spatiu atat de minunat, de sustinere si de siguranta.”
4. Cultivati relatii pozitive cu echipa dvs. de parinti
Cand un copil intra in imagine, intre ingrijitorii se formeaza o noua relatie care este separata de relatia lor ca soti sau parteneri: relatia co-parinte. Exista o dinamica cu totul noua in relatia de co-parenting care cere familiilor sa ia in considerare modul in care doresc sa-si creasca copiii, cum isi vor imparti munca in gospodarie si cum s-ar putea sprijini (sau submina) reciproc ca parinti.
Mai multe despre Co-Parenting
Practicati cum sa fiti coparinti mai puternici in timpul pandemiei.
Aflati ce se intampla cand bunicii ajuta la cresterea copiilor.
Aflati modalitati de a va consolida relatia de co-parinte atunci cand copilul dumneavoastra are autism.
Luarea in considerare a acestor aspecte ale vietii de familie pare deosebit de importanta in tranzitia la calitatea de parinte, cand cuplurile exploreaza noi roluri si responsabilitati si in fata pandemiei, cand cuplurile se pot confrunta cu boala, efort financiar sau o diviziune inegala a muncii in gospodarie. .
Co-parentingul de sustinere implica o buna comunicare, exprimandu-si recunostinta unul fata de celalalt si ajutandu-ti coparintii sa-si gaseasca timp pentru ingrijire de sine si restaurare. Cand parintii se simt sustinuti in relatia lor de co-parentalitate, ei simt mai multa siguranta psihologica si pot avea mai mult succes in a se adapta la tranzitiile provocatoare ale vietii – stii, cum ar fi sa devina parinti intr-o perioada de pandemie, stres economic si tulburari politice.
Spre sfarsitul primei noastre sarcini, sotia mea si cu mine am finalizat un exercitiu recomandat de moasa noastra: am facut o lista cu toate lucrurile de care ar putea avea nevoie sa planificam pentru postpartum, cum ar fi ingrijirea bebelusului, curatenia casei, pregatirea meselor, lucrul in afara acasa, gestionarea vizitatorilor, prioritizarea exercitiului si ingrijirii de sine, precum si a face timp pentru a ne cultiva propria relatie. Am indicat apoi care a fost „planul” pentru fiecare dintre aceste elemente. Am inteles amandoi nevoia de flexibilitate – dar cel putin fiecare cunostea asteptarile, ceea ce face mai putin probabil ca povara sa cada asupra fiecaruia dintre noi sa se ocupe de tot.
Interesant este ca am facut un exercitiu similar impreuna la inceputul pandemiei, cand ne-am trezit brusc atat lucrand de acasa, cat si echilibrand ingrijirea copilului nostru. A simti ca impartirea muncii (si accesul la ingrijire personala sau „timp singur”) a redus frustrarea si animozitatea in relatia noastra – si ne-a permis sa ne alocam timpul de care aveam nevoie pentru a ne asigura ca propriile nevoi sunt satisfacute. Adaug inca o runda a acestui lucru la lista noastra de lucruri de facut inainte de sosirea copilului #2!
Programele similare de co-parenting pot avea efecte pozitive asupra comunicarii cuplului, interactiunilor parinte-copil si depresiei la mame. La fel ca programele mentionate mai devreme, versiunile online ofera beneficii similare cu cele care au loc in persoana.
Desi exista multe dovezi ca persoanele care sunt insarcinate sau care nasc in timpul pandemiei pot experimenta niveluri mai mari de stres sau mai multe simptome depresive sau anxioase, sunt linistit sa vad ca exista pasi pe care ii putem lua care ar putea atenua unele dintre aceste preocupari. Familia mea a adaugat recent o plimbare „dupa cina” la rutina noastra pentru a ne asigura ca fac suficienta activitate fizica – iar in timpul acelor plimbari, sotia mea si cu mine ne facem timp sa ne consolidam atat relatia romantica, cat si relatia de coparinti prin conversatii colaborative, expresii ale recunostinta si planificarea viitorului celor doi copii. Chiar si atunci cand lucrurile par grele, aceasta rutina imi da macar putina speranta.
