Meditatia Mindfulness este peste tot in aceste zile. De la sala de clasa la sala de consiliu, oamenii se arunca in trenul mindfulness, sperand sa descopere singuri unele dintre beneficiile promise, cum ar fi o concentrare mai buna, relatii mai armonioase si mai putin stres.
Si eu am inceput o practica de meditatie a mindfulness si am gasit ca este de ajutor in viata mea de zi cu zi. Dar, in calitate de scriitor stiintific, inca trebuie sa ma intreb: tot hype-ul din jurul mindfulness este inaintea stiintei
Ce spun cu adevarat cercetarea despre mindfulness
18 septembrie: Daniel Goleman si Richie Davidson in conversatie
Autorii vor discuta despre carte Altered Traits la un eveniment special din Berkeley, CA, moderat de Dacher Keltner de la GGSC. Alaturati-ne!
Pentru a raspunde la aceste intrebari, nu cautati mai departe decat Altered Traits: Science Reveals How Meditation Changes Your Mind, Brain, and Body, o noua carte a jurnalistului Daniel Goleman si a proeminentului neurostiinta Richard Davidson. Punand impreuna deceniile lor de cercetare si cunostinte, Davidson si Goleman au scris o carte foarte usor de citit, care ii ajuta pe cititori sa separe graul de pleava stiintei mindfulness. In acest proces, ei fac un argument convingator ca meditatia, in diferite forme, are puterea de a ne transforma nu numai in momentul de fata, ci si in moduri mai profunde si de durata.
Reclama
X
Multi oameni au fost introdusi in practicile de meditatie mindfulness prin munca programului Mindfulness-Based Stress Reduction (MBSR) al lui Jon Kabat-Zinn. MBSR a fost cercetat pe larg si legat de multe rezultate pozitive pentru pacientii medicali. Dar, desi MBSR a ajutat o multime de oameni, nu este intotdeauna clar care sunt aspectele antrenamentului – respiratia constienta versus yoga versus meditatia de bunatate iubitoare – sunt cele mai utile pentru anumite probleme cu care se confrunta oamenii. Nici nu este intotdeauna clar ca impacturile antrenamentului MBSR se extind cu mult dincolo de momentul in care antrenamentul se termina.
Aici intervin Davidson si Goleman. Ei isi propun sa dezvaluie nu doar efectele temporare ale antrenamentului de mindfulness, ci si modul in care practicarea diferitelor forme de meditatie de-a lungul timpului ne afecteaza trasaturile generale – aspecte mai stabile ale noastre. Si ei sustin ca formele mai simple de antrenament de mindfulness pot avea unele beneficii, dar sunt insuficiente atunci cand cauti o schimbare de durata.
Potrivit autorilor, exista cinci moduri principale prin care meditatia – in special atunci cand este practicata in mod constant in timp – poate avea un impact mai profund asupra noastra.
1. Meditatia ne imbunatateste rezistenta la stres
Conform cercetarilor in neurostiinta, practicile de mindfulness atenueaza activitatea din amigdala noastra si cresc conexiunile dintre amigdala si cortexul prefrontal, ambele ne ajuta sa fim mai putin reactivi la factorii de stres si sa ne recuperam mai bine de stres atunci cand il experimentam. „Aceste schimbari sunt asemanatoare trasaturilor: ele nu apar doar in timpul instructiunii explicite de a percepe stimulii stresanti cu atentie, ci chiar si in starea „de baza”” pentru meditatorii pe termen mai lung, ceea ce sustine posibilitatea ca mindfulness sa ne schimbe capacitatea de a gestiona stresul intr-un mod mai bun, mai permanent.
2. Meditatia mareste preocuparea noastra plina de compasiune pentru ceilalti
. Meditatia de bunatate iubitoare
Intareste sentimentele de bunatate si conexiunea fata de ceilalti.
Incearca acum
In timp ce multi dintre noi putem imbratisa atitudini pline de compasiune, putem suferi si atunci cand ii vedem pe altii suferind, ceea ce poate crea o stare de paralizie sau retragere. Dar studiile au aratat ca practicarea bunatatii iubitoare fata de ceilalti creste disponibilitatea noastra de a actiona pentru a usura suferinta. Se pare ca face acest lucru prin scaderea activitatii amigdalei in prezenta suferintei, activand in acelasi timp circuite din creier care sunt conectate la sentimente bune si iubire. „Cultivarea unei preocupari iubitoare pentru bunastarea altor oameni are un beneficiu surprinzator si unic: circuitul creierului pentru fericire apare, impreuna cu compasiunea”, scriu autorii.
3. Meditatia ne mareste capacitatea de a ne concentra si de a acorda atentie
Nu este prea surprinzator ca meditatia ar afecta atentia, deoarece multe practici se concentreaza pe aceasta abilitate. Si, de fapt, cercetatorii au descoperit ca meditatia ajuta la combaterea obisnuirii – tendinta de a nu mai acorda atentie la informatii noi din mediul nostru. Studiile au aratat ca atentia imbunatatita pare sa dureze pana la cinci ani dupa antrenamentul de mindfulness, sugerand ca sunt posibile schimbari asemanatoare trasaturilor. Acest rezultat al meditatiei este deosebit de important, deoarece „subliniaza o gama larga de ceea ce ne face eficienti in lume – totul, de la invatare, pana la constientizarea ca am avut o perspectiva creativa, pana la realizarea unui proiect pana la sfarsit”.
4. Meditatia ne ajuta sa ne simtim mai usori si mai putin concentrati pe noi insine
Desi este legata de compasiune, aceasta este o descoperire mai specifica despre modul in care mindfulness te ajuta sa nu te mai vezi ca fiind centrul universului. Potrivit studiilor, activitatea din „reteaua implicita” – partea a creierului nostru care, atunci cand nu este ocupata cu o activitate concentrata, rumineaza asupra gandurilor, sentimentelor si experientelor – se linisteste in meditatii de lunga durata, sugerand mai putine ruminatii despre noi insine si despre locul nostru in lumea. Meditatorii pe termen lung par sa aiba, de asemenea, un nucleu accumbens mai mic – o parte a creierului asociata cu placerea, dar si cu dependenta. Potrivit autorilor, „aceste regiuni stau foarte probabil la baza a ceea ce textele traditionale [budiste] vad drept cauzele radacina ale suferintei: atasamentul si aversiunea, in care mintea devine fixata sa-si doreasca ceva care pare satisfacator sau sa scape de ceva neplacut.”
5. Meditatia duce la unele imbunatatiri ale markerilor sanatatii.
S-au facut multe afirmatii despre mindfulness si sanatate; dar uneori aceste afirmatii sunt greu de fundamentat sau pot fi amestecate cu alte efecte. De exemplu, cand vine vorba de durere – unde psihologia noastra joaca un rol clar in experienta noastra de durere – este acum clar ca meditatia poate atenua durerea fara a se adresa direct sursei sale fiziologice. Cu toate acestea, exista unele dovezi bune ca meditatia afecteaza si indicii fiziologici ai sanatatii. De exemplu, practicarea meditatiei invata raspunsul inflamator la persoanele expuse la factorii de stres psihologic, in special pentru cei care mediteaza pe termen lung. De asemenea, meditatorii par sa aiba o activitate crescuta a telomerazei – o enzima implicata in viata celulara mai lunga si, prin urmare, in longevitate.
Autorii subliniaza alte beneficii posibile ale meditatiei, care au constatari mai putin solide. Dar, desi dovezile pentru acestea pot fi fascinante, Davidson si Goleman raporteaza cu respect si contra dovezile, incercand sa foloseasca „cele mai stricte standarde experimentale” pentru a evita afirmatiile nefondate. Ei chiar pun la indoiala unele dintre propriile lor descoperiri, cum ar fi cercetarile lui Davidson privind schimbarile din creier pentru meditatori, despre care au decis mai tarziu ca nu aveau controale experimentale grozave.
„Diferentele gasite [intre meditatori si non-meditatori] s-ar putea datora unor factori precum educatia sau exercitiile fizice, fiecare avand propriul efect de tamponare asupra creierului”, scriu ei. „Apoi, exista auto-selectare: poate ca oamenii cu modificari ale creierului raportate in aceste studii aleg sa ramana cu meditatia, in timp ce altii nu o fac.” Cu alte cuvinte, aveti grija cand sustine rezultatele.
In general, autorii deplang calitatea slaba a multor studii si modul in care acestea sunt folosite pentru a justifica aplicatiile mindfulness in multe arene. Ei isi fac griji ca prea multe studii sunt lipsite de rigoare sau ca unele studii bine facute nu sunt niciodata publicate pentru ca nu au rezultate pozitive. Acestea si multe alte avertismente despre cercetare afirma ca suntem in mainile expertilor care isi cunosc lucrurile. Rezultatul este o carte care atat ii lumineaza pe cei interesati de subiect, cat si ii linisteste pe sceptici. Pentru cei care s-ar putea sa fie pe gardul meditatiei, le sugerez sa citeasca cartea si sa ajunga la propriile concluzii. Poate ca va face acelasi lucru pentru tine.
