Noi, cei de la Greater Good, scriem adesea despre importanța conexiunii sociale în viața noastră. Multe studii sugerează că oamenii cu legături sociale mai puternice tind să fie mai fericiți și mai sănătoși decât cei fără ele.
Acum, noi cercetări ar putea oferi un indiciu despre legătura dintre funcționarea socială și sănătate și bunăstare. Oamenii de știință de la Universitatea din Virginia au descoperit o cale prin care moleculele sistemului imunitar implicate în lupta împotriva infecțiilor influențează activitatea creierului și deficitele sociale la șoareci.
În experimentul lor, șoarecii crescuți fără funcție imunitară normală – cunoscuți sub numele de șoareci SCID – s-au dovedit a avea un comportament social disfuncțional, nefiind nicio preferință pentru interacțiunea cu alți șoareci atunci când au avut ocazia. Prin monitorizarea activității creierului acestor șoareci SCID atunci când sunt expuși la alți șoareci, cercetătorii au descoperit un model de hiper-conectivitate în cortexul prefrontal, care părea să prezică rezistența lor socială.
Advertisement
X
Interesant, acest model special de creier a fost găsit și la oameni cu autism, schizofrenie și demență, spune cercetătorul Anthony Filiano, unul dintre autorii studiului, sugerând că un sistem imunitar compromis ar putea afecta și funcționarea socială la oameni.
„Avem din ce în ce mai multe dovezi care leagă disfuncția imunitară cu disfuncția neuronală și comportamentală”, spune Filiano. „Potențialul de a viza sistemul imunitar pentru tulburările neurologice este ceea ce este cel mai interesant în această muncă pentru mine.”
Interferon-y: noua moleculă socială Testând
diferite molecule implicate în imunitate, Filiano și colegii săi au reușit să se concentreze asupra interferonului gamma (IFN-y), o moleculă asociată cu combaterea germenilor și bacteriilor invazive. Introducerea IFN-y în lichidul spinal cerebral al șoarecilor SCID i-a făcut să interacționeze social cu alți șoareci din nou, prin inhibarea hiperactivitatii din creierul lor, care altfel ar putea afecta acel comportament social normal. Acest lucru sugerează că IFN-y ajută la reglarea conexiunii sociale, cel puțin la șoareci și, eventual, la om.
„Credem că interferonul gamma acționează ca un reostat, sau ca o pauză, pentru a controla supraactivarea regiunii creierului [în situații sociale]”, spune Filiano.
Cu doar câțiva ani în urmă, nimeni nu ar fi căutat astfel de interacțiuni între moleculele sistemului imunitar și creier, deoarece cercetătorii au presupus că bariera sânge/creier la mamifere împiedică o astfel de comunicare. Dar, anul trecut, colegii de cercetare de la UVA au publicat un studiu care a suflat această idee prin descoperirea țesutului limfatic ascuns care leagă creierul și sistemul imunitar.
„Începem să înțelegem că există mult mai multă comunicare între creier și restul corpului decât am crezut anterior”, spune Filiano.
Imunitate și conexiune socială
Deci, de ce ar interacționa sistemul imunitar cu creierul nostru pentru a crește sau a scădea comportamentul social, în special
Potrivit lui Filiano, aceasta se datorează faptului că organizarea socială este importantă pentru supraviețuire – pentru protecție, pentru hrana, pentru reproducere. Dar, odată cu creșterea interacțiunii sociale, există și un risc crescut de infecție cu boli contagioase; așa că corpurile noastre trebuiau să evolueze cumva pentru a atenua riscul. IFN-y care curge în fluxul sanguin alertează practic creierul că este în regulă să fii aproape de ceilalți, deoarece este acolo luptă împotriva infecțiilor.
„Ceea ce ne gândim este că interferonul gamma a evoluat pentru a controla mai eficient acel răspuns anti-patogen pe măsură ce organismele se agregează”, spune Filiano.
Mai multe despre creierul social
Descoperiți cum suntem conectați și să fim altruiști.
Aflați cum se leagă neuronii oglindă la empatie.
Explorați modul în care prieteniile influențează dimensiunea creierului nostru.
Sunt creierul nostru rasist sau egalitar
Ce ar putea însemna asta pentru noi ceilalți
Filiano spune că, deși este distractiv să speculăm cum sistemul imunitar ne controlează comportamentul în general, reproiectarea radicală a șoarecilor este ceva ce nu s-ar putea face niciodată cu oamenii. Dar, el crede că mici modificări ale sistemelor imunitare și ale moleculelor ar putea, probabil, să ne influențeze comportamentele și probabil că nu am ști niciodată.
Cercetarea abia a început. Filiano este mai ales intrigat de posibilitatea de a valorifica sistemul imunitar pentru a ajuta persoanele cu boli neurologice. Există literalmente sute de celule imunitare și molecule ale sistemului imunitar cu acțiuni de combatere a bolilor care pot deține cheia comportamentului, spune el.
„Gândindu-ne la imaginea de ansamblu și mergând mai departe, există o mulțime de molecule, căi și circuite diferite pe care tocmai începem să le înțelegem și să le studiem. Deci, totul este destul de interesant.”
