Americanii vor sa fie fericiti. Cautarea fericirii este chiar un drept inalienabil pentru americani, conform Declaratiei de Independenta.
Dar unele studii recente au descoperit un paradox: cautarea fericirii tinde sa-i faca pe americani individuali nefericiti. Parintii fondatori ne-au pregatit pentru esec
Un nou studiu arunca o lumina asupra acestei contradictii deosebite americane, sugerand ca relatia dintre cautarea fericirii si scaderea bunastarii, departe de a fi universala, poate fi de fapt un produs al culturii noastre individualiste.
Reclama
X
Brett Ford, de la Universitatea din California, Berkeley, a facut echipa cu cercetatori din intreaga lume pentru a analiza cautarea fericirii in patru locatii diferite din punct de vedere cultural: Statele Unite ale Americii, Germania, Rusia si Asia de Est. Studentii de licenta care locuiesc in fiecare locatie au raspuns la chestionare care masoara bunastarea lor psihologica si fizica, motivatia lor de a cauta fericirea si masura in care vedeau fericirea in termeni sociali, ceea ce inseamna ca pentru ei fericirea era legata de angajamentul social si de a-i ajuta pe ceilalti.
Ford si colegii sai au analizat apoi datele pentru a afla cum acesti factori au interactionat intre ei in diferite setari culturale. Rezultatele, publicate in Journal of Experimental Psychology, au aratat ca cautarea fericirii a condus de fapt la o bunastare subiectiva mai putin pentru americani, o constatare care reproduce studiile anterioare. Insa pentru germani, cautarea fericirii nu a avut niciun impact asupra bunastarii – in timp ce pentru studentii rusi si din Asia de Est, cautarea fericirii se corela de fapt cu mai multa fericire, nu cu mai putina.
„Desi motivatia intensa de a urmari fericirea a fost foarte puternic legata de o bunastare mai proasta in SUA”, spune Ford, „modelul invers gasit in alte culturi ne spune ca legatura dintre motivatia de a urmari fericirea si bunastare este influentata cultural.”
Mai multe despre fericirea reala
Aflati despre relatia dintre sens si fericire
Descoperiti patru moduri in care prea multa fericire va poate rani.
Cititi eseul Dr. Rick Hanson, „Cum sa va pacaliti creierul pentru fericire”.
Ascultati-o pe Sonja Lyubomirsky discutand miturile fericirii.
Lahnna Catalino explica cum sa urmaresti fericirea in mod eficient.
Impactul culturii asupra cautarii fericirii pare sa fie legat de modul in care diferitele culturi vad fericirea, spune ea. In Rusia si Asia de Est, s-a demonstrat ca participantii la studiu echivaleaza puternic fericirea cu relatiile sociale – ceva ce spune Ford este in concordanta cu culturile lor mai „colectiviste” sau orientate spre grup. In Germania si Statele Unite nu a fost cazul, probabil ca urmare a orientarii lor mai „individualiste”.
Acest lucru sugereaza ca in culturile colectiviste, oamenii cauta solutii sociale pentru a deveni mai fericiti, spune Ford. Deoarece legaturile sociale si conexiunea sociala sunt predictori bine cunoscuti ai bunastarii subiective, acest lucru poate explica de ce tind sa se simta de fapt mai fericiti.
„Faptul ca cautarea fericirii implicata social este mai puternica in Rusia si Asia de Est decat in SUA si Germania, cel putin partial, explica de ce acele culturi sunt mai susceptibile de a avea o bunastare mai mare atunci cand isi doresc cu adevarat sa urmareasca fericirea. ” ea spune.
Acest lucru poate explica, de asemenea, de ce participantii la studiu care au definit fericirea ca angajament social au avut tendinta de a avea mai multa bunastare, indiferent de cultura lor. Urmarirea relatiilor sociale este o modalitate sigura de a face pe cineva mai fericit, spune Ford, si multe cercetari anterioare sustin aceasta legatura.
Totusi, este greu de acceptat ca motivatia de a urmari fericirea nu se traduce intr-o bunastare mai mare pentru americani – chiar si pentru cei care vad fericirea in moduri sociale. Ford speculeaza ca a fi incorporat intr-o cultura care este centrata pe sine – si detine o definitie incongruenta cultural a fericirii – ar putea duce la un sentiment de neapartenenta sau de frustrare.
Pentru cei care inca au o atitudine americana tipica de a merge singur, dorinta puternica a fericirii poate crea un standard inalt – cum ar fi, trebuie sa fiu mereu fericit – care este greu de indeplinit. Acest lucru duce la dezamagire, care interfereaza direct cu a fi fericit.
„O parte din motivul pentru care dorinta de a fi fericit se intoarce in spate in SUA este ca oamenii se lasa pe ei insisi”, spune Ford. „De asemenea, dorinta fericirii te poate face sa te concentrezi pe tine insuti si sa te dezactivezi, iar apoi esti cam singur, iar asta interfereaza si cu a te simti fericit.”
Cu toate acestea, cautarea fericirii nu este neaparat sortita esecului, spune ea. In schimb, depinde daca apartineti unei culturi care sustine relatiile sociale ca o cale catre fericire, si multi o fac.
Dar, daca esti dintr-o cultura care nu vede fericirea ca fiind determinata din punct de vedere social, poti incerca sa te concentrezi mai putin intens asupra dorintei tale de a fi fericit si sa te concentrezi doar pe construirea de relatii sociale – petreci cu prietenii si familia, cauta oportunitati sociale atunci cand este posibil si dezvolta practici precum compasiunea si recunostinta, care te pot face sa te simti mai conectat cu ceilalti.
Astfel, poti evita capcana cautarii fericirii si poti parcurge o cale mai directa catre bunastare.
„Nu trebuie sa descurajam oamenii sa-si doreasca fericirea; trebuie doar sa le oferim instrumente mai bune”, spune Ford.
