Candva un bautor intens si un fumator, tatal meu in varsta de 84 de ani nu a fost niciodata un candidat bun pentru a trai o viata lunga. Dar el a ramas atent din punct de vedere mental prin patru accese de cancer si o litanie de alte plangeri de sanatate, in timp ce mama mea mai tanara si (aparent) mai sanatoasa a suferit de dementa si a murit in urma cu patru ani. Ce da
Ei bine, tatal meu petrece timp in fiecare zi facand jocuri de creier numite Crypto-chips – puzzle-uri care necesita descifrarea codurilor complexe de litere. Dupa ce s-a retras de la munca, a urmat cursuri de limbi straine, a calatorit in strainatate, a jucat bridge, a jucat intr-o companie de teatru de amatori si a facut voluntariat in mod regulat in centrul local de seniori. In ciuda artritei dureroase, el inca danseaza de doua ori pe saptamana cu prietenii si face plimbari regulate.
Daca cercetatorii au dreptate, tatal meu a urmat (din neatentie) unele dintre cele mai bune practici pentru a lupta impotriva declinului mental. Noi studii indica modalitati prin care se poate incetini, si in unele cazuri inversa, pierderea memoriei, distractibilitatea si alte deficite cognitive care apar adesea odata cu inaintarea in varsta. Iata trei dintre principalele descoperiri despre cum sa va mentineti creierul in forma.
© Brad Aldridge
Publicitate
X
1. Exercitiu!
Stiti cum medicul dumneavoastra va spune intotdeauna sa faceti o cantitate moderata de exercitii fizice pentru a ramane sanatos
. Ei bine, acum exista dovezi ca exercitiul nu numai ca va ajuta inima si plamanii, dar va poate imbunatati si creierul.
Intr-o revizuire din 2008 a peste 50 de studii stiintifice, cercetatorii Arthur Kramer si Kirk Erickson au descoperit ca exercitiile aerobice regulate au imbunatatit functionarea creierului pentru persoanele sanatoase si pentru cei cu deficiente cognitive usoare. In special, acele functii ale creierului asociate cu „controlul executiv” – cum ar fi multi-tasking-ul, planificarea si rezolvarea problemelor – au fost cele mai afectate de exercitii fizice. Chiar si mersul moderat de doua pana la trei ori pe saptamana pe o perioada de sase luni a fost suficient pentru a produce rezultate pozitive. Intr-un studiu, rezultatele imagistice ale creierului au aratat ca pacientii aflati in stadiile incipiente ale bolii Alzheimer care erau mai apti din punct de vedere aerob au avut mai putina atrofie cerebrala decat cei care erau mai putin apti.
„Mersul aerobic, mersul pe bicicleta sau folosirea unei biciclete stationare sau inotul — orice iti sustine ritmul cardiac la 65% din capacitatea sa maxima sau mai mult timp de pana la 30 de minute — pare a fi neuroprotector” – ceea ce inseamna ca iti protejeaza creierul – „si va va reduce sansele de a face si alte boli”, spune Kramer.
Dar cum functioneaza
Potrivit Kramer, exercitiile fizice imbunatatesc neuroplasticitatea – capacitatea creierului de a dezvolta noi cai neuronale si de flux sanguin ca raspuns la stimulare si invatare. Cu cat rezerva creierului de cai neuronale este mai mare, cu atat poate raspunde mai bine la accidente vasculare cerebrale, boala Alzheimer sau traumatisme craniene din cauza caderilor, care devin mai probabile odata cu inaintarea in varsta.
Cercetatorii au nevoie de mai multe informatii inainte de a intelege mai pe deplin relatia dintre exercitii fizice si functia creierului, spune Kramer. De exemplu, inca nu este clar daca exista un „raspuns la doza”, in care mai mult exercitiu echivaleaza cu o sanatate cognitiva mai buna sau daca incetinirea unui program de exercitii schimba ecuatia. Totusi, Kramer este convins ca exercitiile fizice sunt esentiale pentru mentinerea sanatatii creierului.
© Brad Aldridge
2. Fii social
Cercetatorii stiu de mult ca a avea legaturi sociale ajuta la protejarea impotriva impactului negativ al imbatranirii. Dar nu pana de curand au reusit sa arate o legatura directa intre nivelurile de activitate sociala si creier.
Intr-un studiu din 2007, Valerie Crooks, cercetator la Kaiser Permanente, a evaluat 2.200 de femei pe o perioada de patru ani, cautand semne de declin mental in timp ce le-a evaluat gradul de conexiune sociala. Studiul ei a constatat ca femeile care aveau o retea sociala mai mare si un contact social zilnic aveau un risc substantial mai scazut de a dezvolta dementa, chiar si atunci cand a luat in considerare varsta si consumul de hormoni.
Intr-un studiu similar, Robert Wilson de la Centrul pentru Boala Alzheimer al Universitatii Rush din Chicago a descoperit ca oamenii care se simteau singuri aveau mai multe sanse de a dezvolta dementa. Wilson si grupul sau au urmarit un grup de pacienti in varsta de 80 de ani fara semne de dementa si le-au evaluat singuratatea, pierderea memoriei si nivelul de confuzie in fiecare an, timp de patru ani. Pentru fiecare crestere cu un punct pe scara lor de masurare a singuratatii, riscul de a dezvolta dementa a crescut cu 51% in acea perioada. Chiar si atunci cand pacientii au avut multe contacte sociale, sentimentul de singuratate a dus la declin mental, ceea ce sugereaza ca calitatea interactiunilor sociale poate fi mai importanta decat cantitatea.
„Rezultatele noastre sunt in concordanta cu alte studii care arata ca emotiile negative sunt legate de dezvoltarea dementei si de declinul cognitiv la batranete”, spune Wilson.
In mod interesant, atunci cand grupul lui Wilson a analizat autopsiile creierului subiectilor care au murit in timpul studiului lor, au descoperit ca unii oameni care nu au raportat ca se simt singuri au aratat inca placi sau incurcaturi in creier – semnele distinctive fiziologice ale bolii Alzheimer – fara a dezvolta efectiv simptomele. de dementa, cum ar fi pierderea memoriei si confuzia. Cu alte cuvinte, a avea conexiuni sociale pozitive i-ar fi protejat de dementa Alzheimer, chiar daca fiziologia creierului lor parea sa-i lase vulnerabili la aceasta. Desi cercetatorii inca incearca sa descopere acest fenomen, Wilson crede ca a avea conexiuni sociale bune de-a lungul timpului poate construi cumva functionarea generala a creierului, astfel incat o parte a creierului poate prelua in cazul in care o alta parte este deteriorata.
Alaturarea unui grup, participarea la o clasa sau programarea unor vizite regulate si apeluri telefonice cu prietenii si familia poate contribui la construirea acestor conexiuni sociale. Acelasi lucru este valabil si pentru munca de voluntariat, care poate aduce beneficii suplimentare: conform rezultatelor preliminare dintr-un studiu recent realizat de Sei Lee de la Universitatea din California, San Francisco, prezentat in luna mai trecuta la reuniunea anuala a Societatii Americane de Geriatrie, persoanele care voluntari au trait mai mult, chiar si dupa luarea in considerare al altor factori, cum ar fi statutul socioeconomic, afectiunile cronice de sanatate si functia cognitiva.
© Brad Aldridge
3. Stimulati-va creierul, chiar si cu jocurile video
. Acum exista dovezi stiintifice ample ca mentinerea mintii active este benefica pentru sanatatea creierului. Dar care este cel mai bun mod de a face asta
Studii recente arata ca exercitiile pe computer concepute pentru a imbunatati functia creierului au fost eficiente in cresterea memoriei, procesarii informatiilor, rationamentului, atentiei si a abilitatilor de rezolvare a problemelor in randul participantilor in varsta. In unele studii, antrenamentul cu succes intr-un domeniu de abilitati (de exemplu, memoria pe termen scurt) a condus la imbunatatiri in domenii neacoperite in antrenament (de exemplu, controlul executiv), sugerand ca beneficiile antrenamentului se pot „genera” la mai multe functii ale creierului si se pot imbunatati in general. sanatatea cognitiva.
Valorificand aceasta cercetare, mai multe companii au aparut pentru a promova ideea de „aptitudine a creierului” catre pacientii in varsta de baby boomer. Desi multi, cum ar fi Lumosity, si-au bazat programele pe cercetari in neurostiinta, nu toti au facut testele riguroase necesare pentru a arata ca programele lor functioneaza.
Posit Science, fondata de neuroscientist Mike Merzenich, este o exceptie. Posit a dezvoltat doua programe de formare pe computer pentru seniori, concepute pentru a creste viteza si acuratetea modului in care proceseaza informatiile auditive si vizuale. Programul auditiv (IMPACT) a fost testat in studii clinice mari in toata tara si s-a dovedit ca imbunatateste nu numai viteza si acuratetea procesarii auditive, ci si abilitatile conexe precum memoria si atentia. Rezultate similare au fost gasite pentru programul vizual, desi folosind populatii de studiu mai mici.
„Beneficiile programelor noastre de formare sunt substantiale”, spune Merzenich. „Daca ai 70 de ani si creierul tau functioneaza ca un batran de 70 de ani, te poti antrena cu programul nostru, iar scorurile tale la testele cognitive se vor imbunatati la nivelurile pe care le-ai gasi intr-un creier de 59 de ani.”
Acest lucru poate fi adevarat, dar unii cercetatori sunt inca sceptici.
„Nu stim suficient despre cum functioneaza aceste programe”, spune Arthur Kramer. Desi recent a fost coautor al propriului sau studiu folosind un joc video pentru a imbunatati functia cognitiva la varstnici, el ramane precaut, mentionand ca „exista inca relativ putine studii despre produse bazate pe computer”.
Denise Park, cercetator la Universitatea din Texas, este de acord. Dar ea are o preocupare suplimentara cu privire la programele de formare bazate pe computer: ca seniorii nu isi vor mentine interesul pentru ele suficient de mult pentru a culege beneficiile.
„Este foarte posibil ca implicarea in activitati distractive si noi sa fie la fel de stimulatoare sau mai stimulatoare decat antrenamentul pe calculator”, spune Park.
Dovezile dintr-un alt studiu recent pot sustine ipoteza lui Park. Robert Wilson a monitorizat peste 700 de participanti in varsta timp de cinci ani si a constatat ca cei care se presupune ca s-au implicat in activitati zilnice de stimulare mentala – cum ar fi citirea ziarului, vizitarea unei biblioteci sau jucarea damelor sau sahului – erau mai putin susceptibili de a avea deficiente cognitive si au fost mai putin de jumatate din probabilitatea de a dezvolta simptomele de dementa ale bolii Alzheimer. Chiar si atunci cand cercetatorii au luat in considerare nivelurile trecute de educatie ale participantilor si statutul socio-economic, a fi implicat mental mai tarziu in viata parea totusi esential pentru reducerea riscului de dementa.
Provocarea
Deci, toate aceste cercetari vor obliga oamenii sa faca tot ce este necesar pentru a-si mentine creierul in forma
„Hai sa recunoastem, unii oameni urasc sa faca miscare, chiar si atunci cand stiu ca ajuta”, spune Kramer. El sustine ca, pe masura ce imbatranim, avem tendinta de a incetini si de a avea articulatii dureroase, ceea ce ingreuneaza si mai mult dorinta de a face miscare. Dar Kramer crede ca comunicarea modului in care exercitiile fizice beneficiaza creierul poate ajuta oamenii sa-si motiveze oamenii sa-si schimbe stilul de viata.
Mezernich de la Posit Science sugereaza un alt posibil stimulent: interesul economic. El isi imagineaza o perioada in care companiile de asigurari de sanatate vor plati oamenii, fie direct, fie prin rate reduse de asigurare, pentru a participa la programe ca ale lui, presupunand ca vor reduce nevoia de ingrijire medicala costisitoare pe drum.
Personal, nu am nevoie de mai multe convingeri, mai ales dupa ce unul dintre parinti moare de dementa. Sunt sanse sa traiesc chiar mai mult decat tatal meu, poate pana la 90 de ani. Si din moment ce vreau sa-mi mentin mintea activa chiar si pe masura ce corpul meu imbatraneste, incerc deja sa raman activ fizic, sa-mi tin prietenii aproape si sa-mi ofer creierului un antrenament regulat.
Dar cred ca voi lasa Crypto-chips-ul tatalui meu.
