Saptamana trecuta, am discutat despre modul in care profesorii pot ajuta elevii traumatizati sa aiba succes la scoala. Saptamana aceasta, abordam cealalta parte a ecuatiei: cum sa sprijinim profesorii care ii deservesc pe acesti copii.
Lucrul intr-un mediu extrem de stresant, cum ar fi o scoala cu resurse insuficiente, poate afecta sanatatea si bunastarea noastra. Intr-adevar, stresul cronic provoaca uzura corpului si creierului si este asociat cu sistemul imunitar slabit si cu o serie de boli grave care sunt principalele cauze de deces.

© fotosipsak
Pe langa faptul ca sunt potential vulnerabili la efectele stresului cronic, multi educatori care lucreaza zi de zi cu tinerii care au suferit traume descopera ca incep sa prezinte simptome similare cu cele ale elevilor lor – chiar si atunci cand nu au avut. sa indure ei insisi traume. Oamenii de stiinta numesc aceasta „trauma secundara” (sau „trauma secundara”).
Reclama
X
In munca ei cu programul UCSF Healthy Environments and Response to Trauma in Schools (HEARTS), unul dintre noi (Joyce) ii ajuta pe educatori sa recunoasca emotiile care decurg din traume indirecte, impreuna cu impactul pe care aceste emotii il pot avea asupra muncii lor. De exemplu, profesorii s-ar putea gasi frecvent la margine, hiper-alerta pentru potentiale amenintari. Sau s-ar putea simti amortiti si izolati – ar putea dori sa interactioneze cu oamenii, dar pur si simplu pare prea obositor sau dureros.
De asemenea, Joyce ii ajuta pe liderii scolii sa inteleaga impactul pe care stresul cronic si traumele il pot avea asupra mediului scolar general. O scoala este ca un organism – un sistem integrat care incepe sa se defecteze atunci cand este expus la conditii nesanatoase. De exemplu, sentimentul de comunitate al scolii poate incepe sa se dezintegreze, alimentat de aratarea cu degetul si de lipsa de coeziune. La fel ca atunci cand lobul frontal al creierului devine offline sub constrangere, depasind judecatile noastre mai deliberate, o cultura inundata de traume poate deraia procesul de luare a deciziilor unei scoli, pe masura ce alegerile sunt facute fara a lua in considerare impactul la nivelul intregului sistem.
Recunoasterea semnelor stresului cronic si a traumei indirecte ii ajuta atat pe profesori, cat si pe conducatorii scolii sa inteleaga haosul interior si exterior pe care il pot experimenta: nu apare pentru ca sunt rai si lenesi sau rai la locul de munca; mai degraba e semn ca toata lumea este stresata la maximum si incearca sa faca fata, cu putine resurse la indemana.
Solutia este ca toata lumea sa lucreze impreuna pentru a crea un mediu scolar sigur, cald si ingrijitor, care va atenua impactul stresului cronic si al traumei indirecte. Pentru a face acest lucru, este absolut esential ca liderii scolii sa aprecieze ceea ce toata lumea din cladire – inclusiv ei insisi – are nevoie pentru a se simti in siguranta si sprijinita. Iata cateva strategii pe care administratorii le pot folosi pentru a crea o scoala sensibila la traume.

1) Cultivati conexiuni pozitive intre membrii personalului.Cand suntem stresati, adesea modul in care ne vindecam este in relatiile cu alte persoane. Asa ca la fel cum elevii traumatizati trebuie sa se simta in siguranta si sprijiniti, profesorii care lucreaza cu ei trebuie sa se simta si ei in acest fel. Alocarea timpului pentru a construi o comunitate puternica de personal si umplerea paharelor profesorilor cu interactiuni pozitive si laude specifice atat din partea colegilor, cat si a administratorilor, ii va ajuta sa se simta ingrijiti. Si acest lucru ii va ajuta, la randul sau, sa aiba mai multa grija de elevii lor.

© PhillipsPhoto
De exemplu, la una dintre scolile UCSF HEARTS, clinicianul HEARTS a adunat in mod regulat pe oricine care era disponibil sa mearga la o scurta plimbare pe un deal din apropiere si sa practice respiratia constienta. Locomotia in natura – deplasarea intr-un spatiu verde sau linistit – este una dintre cele mai rapide modalitati de a ne reseta sistemul nervos dupa o zi stresanta. Asa ca o plimbare impreuna ii ajuta pe profesori nu numai sa previna epuizarea, ci si sa favorizeze relatii pozitive intre ei.

2) Creati un grup de wellness pentru profesori, dar pastrati-l optional.Oferirea profesorilor timp si spatiu pentru a vorbi despre ceea ce ii streseaza si, cel mai important, pentru a practica tehnici de calmare, cum ar fi mindfulness sau relaxarea progresiva a muschilor, le poate atenua stresul.
Exista o vorba in neurostiinta: „Neuroni care se declanseaza impreuna, se conecteaza impreuna”. Aceasta inseamna ca, cu cat practicam mai mult anumite tehnici de wellness intr-un mediu sigur, nestresant, cu atat conexiunea creierului nostru devine mai puternica pentru stari de ecuanimitate si calm; in cele din urma, acest lucru ne face mai usor sa accesam aceste stari mentale atunci cand ne aflam in mijlocul unei crize. Asa ca, in loc sa ne incordam si sa ne inrosim atunci cand apare ceva stresant, ne gandim automat: „Voi respira adanc si atent”, ceea ce ne ajuta sa ramanem calmi, prezenti si conectati.
Un avertisment important: nu solicitati profesorilor sa participe la grupul de wellness. Stresul toxic si traumele ii pot face pe profesori neputinciosi, facandu-i sa se simta ca si cum ar fi victime ale unor circumstante care nu pot fi controlate. Oferirea lor optiunea de a se alatura unui grup de wellness ii va ajuta sa inceapa sa aiba grija de ei insisi. Dar nu va faceti griji daca doar cativa profesori apar prima data – Joyce a descoperit ca cuvantul in gura face minuni doar dupa prima intalnire.

3) Incepeti fiecare intalnire a personalului cu o practica de wellness.Daca un grup de wellness sau o plimbare zilnica nu pare fezabila, puteti folosi sedintele personalului pentru a incuraja profesorii sa destreze si sa se sprijine reciproc. Cateva sugestii includ:
Incepeti cu trei minute de respiratie constienta. Exprimati
pe rand recunostinta celorlalti membri ai personalului
Practicati cateva minute de meditatie cu bunatate iubitoare.
Profesorii fac o munca eroica si multi dintre ei sunt incredibil de inteligenti si motivati sa faca o diferenta in lume. Dar atunci cand nu ne ocupam de stresul si trauma lor indirecta, ei pot deveni uzati si mai putin eficienti si, la randul lor, elevii nostri sufera. Predarea educatorilor despre impactul stresului cronic si al traumei si cum sa le faca fata poate schimba aceasta situatie si poate ajuta atat studentii, cat si profesorii nostri sa reuseasca.