„Crand, Einstein si-a vazut ca tatal lupta sa intretina familia. In cautarea de munca, tatal lui Einstein si-a mutat familia de mai multe ori pentru diferite locuri de munca. Aceasta a insemnat ca Einstein a trebuit sa schimbe scoala de mai multe ori in timpul copilariei sale. Miscarea intre scoli a fost foarte dificila. Einstein nu numai ca s-a simtit deplasat, dar a fost si o provocare pentru el sa ajunga din urma la ceea ce lucra noua sa clasa.”
Aceasta poveste nu poate fi gasita in manualul tau obisnuit de stiinta, dar poate ca ar trebui sa fie: conform unui nou studiu publicat in Journal of Educational Psychology, citirea povestilor despre luptele oamenilor de stiinta celebri este mai benefica pentru notele elevilor decat citirea despre realizarile lor. Modul in care predam in prezent stiinta, concentrandu-ne asupra faptelor marete ale cunostintelor de catre genii mai mari decat viata, poate sa nu fie cea mai buna modalitate de a incuraja studentii sa urmeze cariere stiintifice.
Cercetatorii de la Universitatea Columbia si de la Universitatea din Washington au recrutat putin peste 400 de boboci si studenti la un liceu cu venituri mici, in mare parte non-albi. Elevii au citit povesti despre Albert Einstein, Marie Curie sau Michael Faraday, doar 800 de cuvinte centrate pe una dintre cele trei teme:
„Povestea unui om de stiinta de succes”.Similar cu ceea ce ati gasi intr-un manual de stiinta obisnuit, aceasta poveste a vorbit despre marile descoperiri pe care le-a facut omul de stiinta, cum ar fi castigarea premiilor Nobel, publicarea de lucrari sau pionieratul in noi domenii de studiu.
„Incercare din nou si din nou chiar si atunci cand esuezi.”Aceasta poveste s-a concentrat pe luptele intelectuale ale oamenilor de stiinta, deoarece au incercat diferite experimente – si au esuat.
„Depasirea provocarilor din viata ta.”Aceasta poveste s-a concentrat pe luptele personale ale omului de stiinta, cum ar fi abordarea saraciei si a discriminarii.
Publicitate
X
Dupa sase saptamani, cercetatorii s-au intalnit cu profesorii pentru a vedea cum se descurca elevii la ora de stiinte.
Dupa cum s-a dovedit, studentii care citisera despre luptele oamenilor de stiinta – intelectual sau personal – aveau acum note mai mari decat studentii care citisera despre realizari. Aceste diferente au aparut in randul studentilor care nu aveau note bune de la inceput, sugerand ca acest exercitiu ar putea beneficia de cei care au cel mai mult nevoie de ajutor.
Cercetatorii au crezut initial ca citirea povestilor de lupta va transforma modul in care elevii gandeau despre inteligenta si efort; in loc sa crezi ca trebuie sa te nasti cu geniu stiintific, poate ca povestile i-ar ajuta sa recunoasca importanta persistentei si a muncii grele (o atitudine numita „mentalitate de crestere”). Dar acesta nu parea sa fie cazul: convingerile elevilor despre inteligenta si efort nu s-au schimbat de fapt pe parcursul experimentului.
Dar se intampla altceva. Elevii care au citit povestile de lupta s-au simtit mai conectati cu oamenii de stiinta decat studentii care au citit despre realizarile lor. Ei au gasit un teren comun in esecurile si luptele interne ale oamenilor de stiinta.
„Banuim ca povestile de lupta au dezvaluit vulnerabilitatea oamenilor de stiinta”, scriu cercetatorii, „care, la randul sau, creeaza un sentiment de conexiune intre studenti si oamenii de stiinta care sunt adesea priviti ca fiind de neatins.” Si asta poate face mai usor sa-i vezi ca modele de urmat.
Mai multe despre esec
Aflati cum sa ii ajutati pe copii sa depaseasca teama de esec.
Descoperiti cum mindfulness ii poate ajuta pe elevi sa faca fata esecului.
Descoperiti o noua teorie a performantei de elita.
Explorati doua moduri de a stimula grija.
Un studiu din 2012 din Taiwan a gasit rezultate similare: atunci cand studentii citeau despre luptele oamenilor de stiinta, ei ii vedeau ca indivizi (asemanatori cu ei insisi) care trebuiau sa depaseasca obstacole; cand au citit despre realizari, ei au vazut oamenii de stiinta ca oameni speciali, cu un talent rar, innascut. Studentii din acest studiu mai vechi care au citit despre lupte au avut rezultate mai bune la o sarcina in laborator; noul studiu extinde concluziile la un cadru real de clasa.
Prin insasi natura sa, stiinta implica o multime de esecuri: a veni cu ipoteze, a le testa si apoi a incepe totul de la capat. S-ar putea intampla ca modul in care vorbim in prezent despre oamenii de stiinta sa nu onoreze acest proces – si ar putea afecta studentii. „Oamenii de stiinta sunt adesea prezentati ca barbati albi, neobisnuit de inteligenti, care rezolva problemele fara prea mult efort sau ajutor din partea altora”, explica cercetatorii.
Vestea buna este ca acest experiment a fost destul de simplu – si usor de introdus in curriculum: o poveste de 800 de cuvinte – doua pagini la doua spatii – poate avea un efect pozitiv asupra notelor elevilor. Daca vrem sa educam o viitoare generatie de mari oameni de stiinta, putem incepe prin a schimba modul in care vorbim despre marii oameni de stiinta din trecut.
