Oriunde ne uitam in scolile noastre, putem gasi plangeri: in sali de clasa, holuri, birouri si salile profesorilor. Participarea la o astfel de discutie este usoara pentru ca in scolile noastre sunt multe „gresite”, dar acest tip de dialog este distructiv si adesea se raspandeste rapid.
De ce oamenii se plang atat de mult in primul rand
Un raspuns sincer este ca e bine sa te plangi si sa dai vina pe cineva sau pe altcineva atunci cand lucrurile nu merg asa cum trebuie. Plangerea ne ia responsabilitatea si, potrivit cercetatorilor, genereaza adesea raspunsul reconfortant de care tanjim atunci cand esuam sau suntem dezamagiti.
Asta nu inseamna ca nu exista timp pentru a te plange. Destul de des s-ar putea sa avem de-a face cu nedreptate sau nedreptate in scolile noastre, care ne ofera motive intemeiate sa ne plangem. Dar plangerea nu ar trebui sa fie scopul final; mai degraba, ar trebui sa serveasca drept un imbold pentru a-i aduna pe altii pentru a ne ajuta sa schimbam o situatie nedreapta.
Publicitate
X
Cu toate acestea, exista momente in care, indiferent de circumstantele noastre, intram in funk sau ne uitam mereu la partea intunecata a vietii – iar acest lucru este transmis altora prin plangerile noastre. Blocati intr-o rutina de plangeri, deseori avem convingerea ca nu trebuie sa schimbam nimic despre noi insine. Mai rau, ramanem blocati si ne raspandim atitudinea toxica catre ceilalti, minand motivatia noastra de a schimba si facand problemele sa para si mai dificile decat sunt.
Recunostinta este un antidot impotriva plangerii, deoarece ne permite sa schimbam si sa recadram modul in care privim si interactionam cu lumea. In loc sa ne concentram asupra aspectelor negative ale educatiei, inlocuim acest punct de vedere distructiv cu recunostinta si gasim lucruri pozitive despre predare. Cand ne schimbam propriile atitudini, putem schimba si cultura salilor de clasa, ceea ce creste atitudinile elevilor si creste invatarea si implicarea. Alimentand predarea noastra, recunostinta ne poate propulsa intr-un flux pozitiv in sala de clasa si ne poate starni pasiunea pentru educatie.
Daca scoala ta a fost invadata de virusul pernicios al plangerii, iata trei practici simple de recunostinta pentru a incuraja membrii personalului si studentii sa raspandeasca antidotul pozitivitatii.

1. Creati o zona fara reclamatii
Pentru a promova o cultura pozitiva in randul profesorilor, faceti din lounge-ul facultatii o zona de „Fara negativitate”. Daca un profesor incepe sa se planga sau sa vorbeasca negativ despre cineva care nu este in sala, reaminteste-i cu blandete pe un ton neutru: „Nu este corect sa vorbim despre acea persoana cand nu se poate apara.”
Aceasta regula de baza pentru salonul profesorilor creeaza un mediu sigur si de sprijin. Profesorii pot comenta ca simt ca au devenit mai constienti de cat de mult s-au plans de ceilalti si pot incepe sa-si schimbe comportamentul. Cu aceasta regula de baza in vigoare, barfele, precum si plangerile, pot fi reduse foarte mult.
Pentru a contracara negativitatea din salonul facultatii, o idee interesanta este de a crea un panou de recunostinta in care personalul isi poate scrie mesaje de recunostinta unul altuia. Profesorii pot folosi acest instrument creativ, facandu-si timp pentru a scrie o nota rapida de recunostinta despre un coleg de pe tabla. Cand educatorii isi vad recunostinta postata pe tabla, este mai probabil sa apara schimbari pozitive de atitudine si comportament. De fapt, aceasta recunostinta poate fi contagioasa si poate incepe sa se raspandeasca in toata scoala.
In salile de clasa, putem dialoga cu elevii despre plangeri si despre modul in care aceasta contribuie la atitudinile negative. De asemenea, le putem cere idei despre mentinerea plangerilor in afara salii de clasa. O regula puternica care a aparut in sala noastra de clasa este ca nimeni (inclusiv profesorul) nu are voie sa se planga. Daca cineva se plange, i se cere sa spuna trei lucruri pentru care sunt recunoscatori.
In acest moment, putem chiar sa aprofundam putin in „de ce” suntem recunoscatori pentru aceste lucruri. De exemplu, in loc sa spunem „Multumesc pentru prietenii mei”, am putea spune: „Multumesc pentru prietenul meu Mike, care m-a ajutat sa trec printr-o perioada dificila saptamana trecuta”. Cu aceasta activitate, recunostinta poate inlocui din nou pesimismul generat de plangere, in timp ce ne „reprogramam” partinirea noastra negativa.

2. Rupe obiceiul cu o „Bratara pentru plangeri”
Din pacate, in unele zile este usor sa te retragi in vechile obiceiuri si sa te plangi. Un instrument util pentru a incerca sa revenim pe drumul cel bun este purtarea unei bratari de reclamatie la incheietura noastra dreapta. Daca observam ca ne plangem, trebuie sa o scoatem si sa o punem pe incheietura mainii stangi pentru tot restul zilei si sa reluam procesul a doua zi. Daca trecem trei saptamani fara sa ne plangem, putem fi mai liberi de acest obicei daunator doar prin aducerea plangerii in constientizarea noastra.
In realitate, poate dura mai mult de trei saptamani pentru a invata cu succes un nou obicei. Cu toate acestea, este o modalitate noua de a ne redirectiona comportamentul. Nu va fie teama sa le cereti elevilor sa creeze un exercitiu pentru a incerca sa reduca plangerile.
In plus, ne putem „recalibra” perspectiva cu recunostinta zilnic. In rutina noastra, cum ar fi atunci cand mergem cu masina in parcarea scolii sau de fiecare data cand intram in clasa, putem pur si simplu sa ne acordam cateva momente pentru a reflecta asupra perspectivei noastre, incercand sa ne recalibram atitudinea fata de elevii nostri si de profesia de profesor, cautand recunostinta.
Pentru elevi, putem incepe fiecare clasa cu cateva respiratii adanci si le putem cere sa reflecteze cu atentie la cateva lucruri pentru care sunt recunoscatori in ceea ce priveste invatarea lor. Acest lucru ne va ajuta sa stabilim o perspectiva pozitiva pentru a trece peste evenimentele zilei si ne va impiedica sa ne alunecam din nou la obiceiul de a ne plange.

3. Provocati studentii cu „The Complaint Challenge”

Incepeti prin a intreba elevii: „Poti sa mergi toata ziua fara sa te plangi
” Pune-i sa poarte un card de 3 x 5 inchi si sa noteze orice caz in care se plang sau chiar au chef sa se planga. Apoi, instruiti-i sa scrie o declaratie de recunostinta sau ceva pozitiv pe cealalta parte a fisei. Pentru multi studenti, aceasta actiune dezvolta o noua constientizare pe care o pot folosi intreaga viata in timp ce isi cultiva capacitatea de a alege o atitudine pozitiva in orice situatie.
De exemplu, un student a remarcat ca se plangea in fiecare seara si nu s-a gandit niciodata cat de des spunea: „Urasc sa-mi fac temele!” Dar apoi, pe masura ce acest experiment a progresat, el a transformat aceasta declaratie intr-o declaratie de recunostinta si a scris: „Sunt recunoscator ca invat facandu-mi temele. Ma va ajuta sa obtin un loc de munca bun intr-o zi.”
O alta studenta a scris ca nu-i placea sa puna masa in fiecare seara la cina. Cand a rasturnat asta la o declaratie de recunostinta, a inceput sa spuna: „Pot sa iau cina cu o familie iubitoare si sunt recunoscator pentru asta”.
Pe masura ce acest experiment avanseaza, daca elevii simt ca plangerile revin, cereti-i sa scoata fisa si sa citeasca recunostinta.
Ori de cate ori este posibil, studentii si personalul ar trebui sa incerce sa transforme plangerile noastre in declaratii de multumire. Cand stam impreuna cateva zile fara sa ne plangem si, in schimb, ne concentram pe ceea ce suntem recunoscatori, s-ar putea sa observam alte lucruri pozitive care se intampla, cum ar fi relatiile noastre care se imbunatatesc si simtim mai multa energie de pus in predare. S-ar putea chiar sa descoperim ca ne bucuram de viata – si de scoala – putin mai mult.