Perspectiva unei planete care se încălzește periculos ne inspiră să ne agățăm mai strâns de tribul nostru. Aceasta este constatarea descurajatoare a două studii recent publicate.
Unul raportează că confruntarea oamenilor cu avertismente privind schimbările climatice a provocat niveluri mai ridicate de etnocentrism în rândul locuitorilor unei națiuni din Europa centrală – și le-a scăzut intențiile de a acționa în moduri prietenoase Pământului. Celălalt consideră că amenințarea încălzirii globale crește conformitatea grupului, determinând oamenii să susțină mai strâns adevărurile la care cercul lor le subscrie.
Rezultatele nu sunt surprinzătoare, dacă luați în considerare șirul lung de cercetări care constată că amenințările de orice fel tinde să favorizeze acest tip de solidaritate. Doar că această problemă va necesita un răspuns coordonat la nivel global – nu ghemuirea insulară, defensivă pe care aparent o induce.
Publicitate
X
Ambele lucrări sunt publicate în revista Group Processes and Intergroup Relations.
Pentru prima lucrare, o echipă condusă de psihologul Isabella Uhl de la Universitatea din Salzburg a comparat răspunsurile oamenilor dintr-o națiune individualistă (Austria) cu cele dintr-o cultură mai comunală (Argentina).
Participanților li s-au prezentat fie informații amenințătoare despre schimbările climatice, fie fapte neamenințătoare despre planeta Pământ. Declarațiile legate de schimbările climatice au inclus fapte despre creșterea nivelului mării, inundații și dispariția speciilor.
Ulterior, toți au remarcat „dorința lor de a se angaja în 12 comportamente pro-mediu în anul viitor” și și-au exprimat nivelul de acord cu șase afirmații legate de etnocentrism, precum „Nu cred că este în avantajul nostru să ne amestecăm cu persoane din alte grupuri culturale sau etnice.”
În ambele națiuni – puțin în Argentina, semnificativ în Austria – cei cărora li s-a spus despre amenințările legate de climă au spus că sunt mai puțin probabil să adopte comportamente prietenoase Pământului decât cei care nu au fost. Acest lucru reflectă faptul că scenariile negative i-au pus într-o dispoziție proastă, ceea ce aparent i-a făcut mai puțin receptivi la schimbare.
În plus, cei expuși amenințării și-au exprimat opinii mai etnocentrice – o tendință care a fost din nou doar ușoară în Argentina, dar semnificativă în Austria. Și acesta a fost probabil rezultatul stării de spirit negative în care se aflau, deși cercetătorii notează că ar putea reflecta, de asemenea, impulsul de a fi țapi ispășitori din afară.
„În diferite culturi, oamenii rezolvă amenințările legate de schimbările climatice în moduri simbolice, mai degrabă decât încercând să abordeze problema în sine”, concluzionează cercetătorii.
În cea de-a doua lucrare, o echipă condusă de psihologul Markus Barth de la Universitatea din Leipzig a raportat că, în trei studii, știrile amenințătoare despre schimbările climatice au crescut conformitatea oamenilor la normele grupului lor. Acest lucru a fost valabil, printre altele, pentru o organizație de stânga radicală, care sugerează că acest tip de frică nu declanșează conservatorismul în sine, ci mai degrabă un impuls de a închide rândurile cu cei în care avem încredere.
Conformitatea cu mintea apropiată prezintă probleme destul de evidente, dar cercetătorii scriu că, de asemenea, ar putea face mai ușor pentru un lider inteligent și responsabil să realizeze lucrurile.
„Acest lucru subliniază responsabilitatea factorilor de decizie și a figurilor de autoritate din cadrul unui grup”, scriu ei. „Sublinierea valorilor toleranței sau respectului ca atribute definitorii ale grupului poate motiva membrii să se conformeze acestor norme.”
Alternativ, dacă liderii „alimentează frica și intoleranța… amenințarea schimbărilor climatice va genera într-adevăr conflicte sociale”, adaugă ei.
Identitate partajată
Cum să încurajăm generozitatea prin găsirea de puncte comune între oameni
Încercați acum
împreună, descoperirile indică impulsuri umane puternice pe care ar fi înțelept să le ținem cont. Încorporarea noțiunii de identitate de grup ar putea produce idei noi interesante pentru a inspira un comportament pro-mediu. De exemplu, ideea unei acțiuni colective a clanului nostru pentru a salva mediul ar putea deveni populară dacă ne face ca grupul să pară eroic, ridicându-ne astfel statutul.
Pe termen lung, convingerea oamenilor să adopte o altă identitate colectivă – ca cetățeni ai lumii – poate fi cea mai promițătoare soluție. Dar un lucru este cert: dacă vrem să luptăm împotriva schimbărilor climatice, va trebui să recadram lupta în moduri care să se alinieze cu intuițiile noastre.
Această poveste a apărut inițial ca „Cum amenințarea schimbărilor climatice stimulează etnocentrismul” pe Pacific Standard, un site editorial partener. Abonați-vă la revista tipărită și urmați Pacific Standard pe Twitter pentru a sprijini jurnalismul în interes public.
