Recentul Simpozion International pentru Studii Contemplative (ISCS), desfasurat la Denver, s-a deschis cu o meditatie ghidata, transformata in discurs principal, a pionierului mindfulness Jon Kabat-Zinn, stand cu picioarele incrucisate pe perna lui Zafu.
Dar pe cat de eminent si de luminat a aparut pe scena Kabat-Zinn, mesajul sau a fost ca publicul nu ar trebui sa fie intimidat de monahurile tibetane, icoanele stiintifice sau alti ganditori realizati spiritual din sala. In schimb, am fost incurajati sa imbratisam umanitatea noastra comuna – aspiratia noastra comuna de a alina suferinta si de a cultiva fericirea in viata. „Toti suntem contemplativi”, a asigurat el.
Cercetatorul de neurostiinta de la Universitatea din Wisconsin Richie Davidson sustine „prelectia de master” ISCS despre neurostiinta compasiunii.
© Dave Womack, Mind & Life Institute
Acesta a fost, probabil, mesajul principal al simpozionului de trei zile in ansamblu. Acesta a fost, probabil, cel mai mare si mai de anvergura eveniment organizat pana in prezent de Institutul Mind and Life, care sustine dialogul intre savantii budisti si oamenii de stiinta cu gandire de viitor timp de 20 de ani si a oferit o reamintire puternica a cat de vasta si dominanta este contemplativa. stiinta a ajuns in acel timp.
Reclama
X
ISCS sa concentrat asupra unora dintre cele mai impresionante perspective stiintifice care au fost facute in ultimii ani. In timp ce budismul sustine ca practicile contemplative sunt cheia fericirii, gandirea occidentala moderna necesita dovezi cantitative si stiintifice pentru a imbratisa si a sustine aceasta viziune. Pe parcursul celor trei zile de prelegeri, ateliere si sesiuni de poster, aici au putut fi gasite acele dovezi – impreuna cu unele dintre prapastia conceptuala pe care datele inca nu le rezolva.
Iata trei perspective importante care m-au impresionat la ISCS – domenii in care cercetatorii fac in mod clar niste descoperiri inovatoare.
1. Ne putem antrena creierul pentru a fi mai plini de compasiune.Doi pionieri in acest domeniu sunt Tania Singer, directorul departamentului de neurostiinte sociale de la Institutul Max Planck din Leipzig, Germania, si Richie Davidson, fondatorul Centrului pentru Investigarea Mintilor Sanatoase de la Universitatea din Wisconsin, Madison. Ambii au studiat oameni cu peste 10.000 de ore de practica de meditatie sub centura, precum si meditatori fara experienta, pe care ii observa inainte si dupa antrenamentul de meditatie.
Atat Singer, cat si Davidson au sustinut „Prelegeri de master”, iar studentii absolventi si post-doctoranzi din laboratoarele lor au vorbit la diferite grupuri de cercetare. Luate impreuna, datele lor dezvaluie ca meditatia poate schimba creierul in moduri masurabile – si in moduri care par legate de grija si compasiunea fata de ceilalti.
De exemplu, atunci cand „expertii” in meditatie au vizionat videoclipuri cu alte persoane care sufereau, scanarile prin rezonanta magnetica functionala (fMRI) ale creierului lor au aratat o activitate sporita in primul rand in structurile care sunt importante pentru ingrijire, ingrijire si afiliere sociala pozitiva – adica regiunile creierului care ii orienteaza spre bunastarea altor oameni.
La cei care nu mediteaza, videoclipurile cu suferinta au avut mai multe sanse sa implice structuri ale creierului care sustin sentimente neplacute, cum ar fi tristetea, aversiunea sau durerea – care, la randul lor, ii face pe oameni sa fie stresati si sa doreasca sa se indeparteze de situatie.
Cu toate acestea, atunci cand non-meditatorii sunt instruiti in practici contemplative – in special cele care se concentreaza pe compasiune sau pe notiunea budista de bunatate iubitoare – Singer si Davidson au observat schimbari in activitatea creierului, cu o activare relativ mai mica in structurile neuronale care sustin sentimente neplacute si gandirea la propriul sine. Cand acesti noi meditatori au incercat sa extinda compasiunea fata de cei care sufera din videoclipuri dupa doar o saptamana de antrenament, cercetatorii au vazut schimbari in raspunsul lor cerebral care sugereaza o schimbare intentionata catre o preocupare mai mare pentru victima. Odata cu pregatirea continua, creierul noilor meditatori incep sa semene cu al expertilor: se angajeaza mai usor si mai puternic in retelele de ingrijire, ingrijire si afiliere sociala ale creierului.
Rezultatul: ca si muschii corpului, creierul este flexibil. Laboratoarele lui Singer si Davidson descopera dovezi ca, daca ne antrenam intr-un anumit mod de a relationa cu alti oameni, putem fi capabili sa ne schimbam raspunsul neuronal intr-o directie mai sanatoasa, mai putin stresanta si mai „pro-sociala”, ceea ce inseamna ca este mai puternic orientat spre grija pentru bunastarea celorlalti.
2. Oamenii de stiinta incep sa masoare constiinta — intr-un fel.Una dintre cele mai mari si atemporale intrebari care i-a suparat pe oamenii de stiinta este daca este posibil sa se masoare constiinta, numita „mintea”, folosind metode neurostiintifice.
Budistii, totusi, gandesc la constiinta in termeni foarte diferiti: ei o vad ca pe ceva care nu poate fi neaparat masurat fizic, dar care este cel mai accesibil printr-o introspectie bine perfectionata.
Expertii Tania Singer, Wolf Singer, Matthieu Ricard si Evan Thompson discuta despre creier si constiinta la ISCS.
© Dave Womack, Mind & Life Institute
In mod traditional, expertii contemplativi au sustinut ca cea mai buna modalitate de a obtine o perspectiva asupra functionarii „mintii” este prin practica contemplativa diligenta. Dar, potrivit lui Wolf Singer, directorul Institutului Max Planck pentru Cercetarea Creierului din Frankfurt, „Intuitiile creierului cu privire la propriile conditii nu par a fi foarte realiste”. Dar este o abordare mai stiintifica a definirii constiintei cu adevarat fezabila sau utila in cautarea fericirii umane
In prelegerea sa, Singer a prezentat o imagine de ansamblu concisa a ceea ce stiinta recenta are de spus despre fundamentele neuronale ale constiintei. In studiile pe care le-a discutat, subiectilor de cercetare li s-a aratat o secventa de imagini foarte scurte, doar unele dintre ele au raportat ca le-au vazut in mod constient (altele au zburat prea repede pentru a fi detectate de creierul constient), in timp ce date electrofiziologice (EEG) au fost colectate de la senzori. atasate de scalpul lor.
Rezultatele arata ca detectarea constienta a imaginilor a fost insotita de un raspuns distinct la nivelul creierului: segmente mari de neuroni de pe toata suprafata creierului s-au declansat simultan de aproximativ 40 pana la 60 de ori pe secunda doar pentru un scurt moment dupa ce imaginile au fost prezentate. Cand subiectii au raportat ca nu au vazut imaginile, alte zone ale creierului lor inca inregistrau imaginile. In diferenta dintre cele doua raspunsuri, sugereaza Singer, putem incepe sa detectam contururile neuronale ale constiintei.
Discursul lui Singer a fost urmat de comentariile lui Matthieu Ricard, un genetician celular devenit calugar budist, care este uneori supranumit „cel mai fericit om din lume”, datorita participarii sale la unele studii fundamentale (conduse de Davidson) despre neurostiinta emotiei pozitive. Ricard a pus la indoiala incercarea omului de stiinta de a descompune constiinta in proprietati ale materiei organizate in moduri specifice (de exemplu, neuronii care activeaza in creier). Conform analizei budiste, constiinta este cel mai bine gandita ca un fenomen care este „un alt qualia” decat lumea materiala, independent de activitatea neuronala fizica. Ricard a sustinut ca constiinta este cel mai bine inteleasa prin experienta la persoana intai a „constiintei non-duale, luminoase” sau a „constiintei pure”, obtinuta prin practica contemplativa profunda.
Acest schimb bogat si dinamic a dezvaluit un domeniu in care raman oportunitati substantiale pentru dialogul si descoperirea interculturala.
3. Meditatia te poate face sa te simti mai conectat la ceilalti.Intr-un panou vesel de inchidere, Barbara Fredrickson, directorul Laboratorului de Emotii Pozitive si Psihofiziologie (alias PEP Lab) de la Universitatea din Carolina de Nord, Chapel Hill, a discutat despre munca care evidentiaza nenumaratele beneficii ale emotiei pozitive si ale conexiunilor sociale autentice – beneficii potential crescute prin meditatie.
Ea si-a descris interesul recent fata de trei fenomene inrudite: 1) importanta „rezonantei pozitive”, in care ajungem momentan la lungimea de unda a altcuiva, stimuland experienta noastra pozitiva comuna; 2) „sincronie biocomportamentala”, in care procesele noastre corporale, cum ar fi ritmurile si gesturile inimii, incep sa functioneze in sincronie; si 3) ingrijire reciproca intre oameni. Fredrickson a emis ipoteza ca practicile contemplative precum meditatia promoveaza aceste tipuri de experiente – si are cateva dovezi care sa sustina acest lucru
Congresmanul Tim Ryan (D-Ohio), autorul cartii A Mindful Nation, a oferit observatii de incheiere la ISCS.
© Dave Womack, Institutul Mind & Life
Iata cum: Cand a masurat ritmul cardiac al oamenilor, ea a analizat ceva numit aritmie sinusala respiratorie (RSA), care este o variatie a ritmului cardiac afectata de un nerv cranian numit nervul vag. In alte cercetari, directorul facultatii GGSC, Dacher Keltner, a legat nervul vag de experienta compasiunii; desigur, Fredrickson a descoperit ca persoanele cu RSA mai mare raporteaza mai multe momente de conexiune apropiata, calda si pozitiva cu alti oameni – si cu cat raporteaza mai multe aceste momente, cu atat RSA lor creste pe parcursul zilei.
Mai mult decat atat, studiile ei arata ca invatarea meditatiei cu bunatate iubitoare duce la cresterea RSA, in combinatie cu emotia pozitiva si conexiunea sociala. Deci, se pare ca meditatia poate incuraja o spirala ascendenta de pozitivitate si conexiune plina de compasiune cu ceilalti.
Avand in vedere aceste beneficii, Fredrickson a argumentat pentru predarea meditatiei copiilor. Pare greu sa te cert cu ea.
Aceasta este doar o degustare a numeroaselor prezentari si ateliere provocatoare si inspiratoare de la ICSC. In observatiile de incheiere, Richie Davidson a subliniat ritmul incredibil al stiintei contemplative, care a crescut de la un domeniu marginal in urma cu 20 de ani la un domeniu legitim de focalizare pentru cercetatorii din universitatile de top din intreaga tara. Davidson a fost urmat de congresmanul Tim Ryan, autorul noii carti A Mindful Nation, care a implorat oamenii din sala sa tina cursul, sa aleaga oficiali constienti si sa aduca lobbyisti contemplativi la Washington, DC.
Ryan abia era la scoala elementara cand Kabat-Zinn si-a lansat munca de pionierat in acest domeniu in urma cu mai bine de 30 de ani. In arcul conferintei, de la discursul de deschidere al lui Kabat-Zinn pana la remarcile de incheiere ale congresmanului, putem observa cresterea domeniului de-a lungul unei generatii. Desi unele intrebari deschise raman clar de abordat de dialogul dintre filosofia budista si stiinta occidentala, consensul pare sa creasca rapid ca practica contemplativa poate beneficia in mod masurabil sanatatii si bunastarii indivizilor, comunitatilor si societatii in general.
