Holurile liceului par adesea ca niste campuri de lupta, cu potentiali factori de stres social pandind la fiecare colt. Cand adolescentii sunt abandonati de cei mai buni prieteni ai lor sau tachinati pentru aspectul lor, durerea ascutita a excluderii pare ca va dura pentru totdeauna. Dar daca am putea ajuta adolescentii sa adopte o perspectiva diferita
Intr-un studiu recent, psihologii de la Universitatea Texas din Austin si de la Universitatea Rochester si-au propus sa vada daca o mica schimbare a mentalitatii ar putea reduce stresul social al adolescentilor. Si au descoperit ca, cu un antrenament simplu, de jumatate de ora, i-ar putea ajuta pe adolescenti sa faca fata mai bine, sa-si pastreze corpul mai calm si chiar sa se descurce mai bine la scoala.
Ei au recrutat 60 de elevi de liceu pentru un experiment initial, dintre care jumatate au invatat sa-si cultive o „mentalitate de crestere”. Studentii au fost invatati ca a fi exclusi nu inseamna ca au un deficit personal inerent – nimeni nu este sortit rusinii si excluderii – si nici cei care fac excluderea oamenilor rai inerent. In schimb, toata lumea este complicata si capabila de schimbare. (O mentalitate de crestere contrasteaza cu o mentalitate fixa, in care crezi ca oamenii se nasc cu anumite trasaturi, cum ar fi inteligenta sau popularitatea, si nu pot fi imbunatatite.) Acest grup de studenti a citit, de asemenea, dovezi stiintifice si marturii de la colegii mai in varsta care au sustinut o mentalitate de crestere.
Reclama
X
Cealalta jumatate a elevilor (grupul de control) a invatat si ea o mentalitate de crestere, dar aplicata mediului fizic din liceu, nu celui social. Au fost asigurati ca se vor adapta cu noile dulapuri, holuri necunoscute si mirosuri intepatoare si au citit, de asemenea, marturii pozitive de la elevii mai mari. Dupa aceea, ambele grupuri si-au scris propriile mesaje de incurajare, aparent pentru ca alti elevi sa le citeasca (dar de fapt doar o modalitate de a-i ajuta sa interiorizeze lectia).
Apoi, studentii au trebuit sa indeplineasca o „sarcina de stres social”, conceputa pentru a-si trimite nivelul de stres prin acoperis. Ei au tinut un discurs despre ceea ce ii face pe adolescenti populari in fata unor colegi – tineri angajati de laborator instruiti sa se incrunte, sa ofte si sa arate altfel neimpresionati – si apoi au finalizat un test obositor de matematica. Studentii au evaluat cat de amenintati s-au simtit de sarcini, iar cercetatorii le-au masurat, de asemenea, nivelurile de cortizol si activitatea cardiovasculara inainte si dupa.
Dupa cum sa prezis, elevii care au invatat o mentalitate de crestere pentru situatii sociale au fost mai putin probabil sa perceapa sarcina stresanta ca amenintatoare. De asemenea, au prezentat raspunsuri fiziologice mai sanatoase si au avut rezultate mai bune la sarcinile de vorbire si de matematica. O schimbare subtila a mentalitatii parea sa faca diferenta.
Intr-un al doilea studiu de urmarire, aceeasi pregatire a fost oferita salilor de clasa intregi ale elevilor de clasa a IX-a, iar elevii au fost, de asemenea, obligati sa tina jurnalele zilnice cu factorii de stres social real. Dupa aproximativ o saptamana, grupul de control s-a descurcat mai rau: cu cat situatiile sociale stresante pe care le-au raportat intr-o anumita zi erau mai intense, cu atat se simteau mai amenintati si incapabili sa faca fata si cu atat nivelul lor de hormoni de stres este mai ridicat. Dar pentru studentii care au invatat o mentalitate de crestere pentru viata lor sociala, aceasta legatura a disparut; stresul social nu parea sa-i afecteze in acelasi mod. La o urmarire de sapte luni, au avut chiar note mai bune decat grupul de control.
Deci, ce inseamna asta pentru adolescenti si adultii care ii cresc si ii educa
In primul rand, este important sa fim constienti de faptul ca atunci cand adolescentii se considera pe ei insisi si pe ceilalti ca fiind incapabili de schimbare, ei pot experimenta mai mult stres emotional din cauza suisurilor si coborasurilor vietii zilnice ale adolescentilor. Acest stres poate duce nu numai la sentimente negative, ci si la corpuri stresate si la performante scolare slabe.
Vestea buna este ca poate fi surprinzator de usor sa convingi adolescentii sa gandeasca mai flexibil – in acest caz, cu doar o activitate de 25 de minute. Si este probabil ca invatarea si discutiile continue despre mentalitatea de crestere ar putea avea un impact si mai mare.
In calitate de parinti si educatori, iata cateva lucruri pe care le putem face incepand de astazi pentru a promova o mentalitate sociala sanatoasa:
Invata-i pe adolescenti sa vada situatiile sociale stresante ca provocari de intampinat si depasit, mai degraba decat probleme imposibile care vor dura pentru totdeauna.
O modalitate de a face acest lucru, conform pionierului gandirii de crestere Carol Dweck, este sa incerce sa le reamintesti adolescentilor sa adauge cuvantul „inca” la sfarsitul propozitiilor ori de cate ori se trezesc deplangand o situatie sociala stresanta („Nu am prieteni la tabara… inca”).
Cautati si recunoasteti exemple de oameni si situatii care se schimba atunci cand parea ca nu se vor schimba niciodata – dovezi directe pentru mentalitatea de crestere.
Retineti ca stresul social poate avea un impact negativ asupra performantei academice. Daca adolescentul tau sta la clasa ingrijorandu-se toata ziua, ar putea dori sa incerce niste exercitii de mindfulness.
Oriunde ai incepe, ai ajuta pe adolescentii din viata ta sa vada imaginea mai mare si mai dinamica merita din plin timpul si efortul. Dupa cum se spune, chiar si cand vine vorba de adolescenta, si asta va trece.
