Bârfa are o reputație proastă. Nu există nicio îndoială că actul de a bârfi despre cineva poate fi uneori dăunător și negativ. Dar există așa ceva ca „bârfa bună” și chiar actul de a bârfi poate ajuta de fapt modul în care interacționăm unul cu celălalt. Dacă urmăm câțiva pași simpli, putem lua parte la bârfe fără ca aceasta să se termine în lacrimi.
Bârfa este definită ca a vorbi despre și a evalua pe cineva atunci când acesta nu este acolo. Dar putem folosi bârfa pentru a afla despre regulile de comportament în grupurile sociale și pentru a ne apropia unul de celălalt. Ne ajută să facem acest lucru, permițându-ne să învățăm informații importante fără a fi nevoie să vorbim efectiv cu fiecare membru al grupului. Deci bârfa este eficientă, iar cei care bârfesc pot folosi această monedă socială pentru a câștiga poziții de putere.
Dar a fi bârfă are și o latură întunecată. Bârfele sunt, în general, văzute ca improprii, nedemne de încredere și slabe. Chiar și copiii de până la nouă ani îi consideră pe cei care răspândesc informații despre alți oameni ca fiind mai puțin simpatici și mai puțin meritători de recompense. Există, de asemenea, dovezi că bârfele ne pot face să ne simțim prost cu noi înșine, indiferent dacă ceea ce am spus este urât sau drăguț. Și, desigur, există și consecințele pentru persoana despre care ai bârfit, care poate suferi psihologic dacă află că a fost ținta bârfei.
1. Păstrează-l secret
Publicitatea
X
Există consecințe negative clare dacă aflați că ați fost ținta bârfei. Cei care știu că au fost bârfiți la locul de muncă, de exemplu, experimentează mai puțină bunăstare fizică și psihologică. Când aflăm despre regulile sociale prin bârfă, învățăm despre ce reguli ar trebui să le respectăm, dar și despre ce acțiuni ar trebui să evităm dacă vrem să fim un membru valoros al grupului nostru. Avantajul de a învăța despre transgresiunile de grup în acest fel este că nu trebuie să avem o confruntare incomodă cu persoana care a călcat. Dacă vrem ca bârfele să ungă roțile interacțiunii sociale, dar să nu provoace conflicte și supărări, trebuie să fim discreți.
2. Fă-l util
Deși există o mulțime de dovezi că nu ne plac cei care bârfesc frecvent, acest lucru depinde de motivul perceput al bârfitorului. Dacă ascultătorul simte că încerci să ajuți grupul atunci când împărtășești bârfele, poate fi mult mai iertător. De exemplu, într-un studiu în care un bârfitor a împărtășit informații despre un student care înșeală, nu i-a plăcut decât atunci când împărtășeau aceste informații din motive egoiste. Când au exprimat bârfa într-un mod care sa concentrat pe corectitudine pentru întregul grup de studenți, trișorul era cel care nu i-a plăcut, nu bârfitorul.
Asigurarea faptului că bârfa este utilă poate ajuta, de asemenea, la atenuarea sentimentelor negative pe care le au bârfitorii atunci când împărtășesc bârfe. Într-un studiu în care un participant a văzut o altă persoană trișând, acesta l-a făcut pe participant să fie inconfortabil să știe despre înșelăciune. Dar s-au simțit mai bine atunci când au reușit să-i avertizeze pe ceilalți participanți despre comportamentul prost al trișorului.
3. Nu spune minciuni
Bârfa care nu este adevărată nu oferă aceleași beneficii de învățare socială ca și cea care este adevărată. Bârfa falsă riscă conflicte și supărare față de ținta bârfei, dar această acțiune nu este justificată de beneficiile aduse grupului, așa că bârfitorul s-ar putea simți mai rău în ceea ce privește răspândirea informațiilor despre care știu că sunt false, așa cum ar face de obicei atunci când comunică bârfe. Bârfitorul riscă, de asemenea, să fie „aflat” de ascultătorii lor. Oamenii pot folosi strategii sofisticate – inclusiv compararea informațiilor pe care le obțin cu cunoștințele existente – pentru a se proteja de a fi influențați de bârfe rău intenționate.
4. Conectează-te cu ascultătorul tău
Bârfa eficientă nu se referă doar la ceea ce spui sau despre cine. Este, de asemenea, despre cum o spui. Desigur, puteți clarifica beneficiile bârfei pentru ascultătorul dvs. explicând clar de ce ați împărtășit informațiile. Dar împărtășirea unor reacții deosebit de emoționale la informații vă poate ajuta să vă conectați cu ascultătorul și să evitați reacțiile negative. Când împărtășim cu cineva reacțiile emoționale față de ceilalți, ei se simt mai aproape de noi, mai ales când sunt de acord cu reacția pe care o împărtășim. A împărtăși ceea ce simți poate încuraja ascultătorul să reacționeze mai favorabil la comportamentul tău de bârfă.
Deci data viitoare când trebuie să împărtășiți niște bârfe, opriți-vă și întrebați-vă dacă informațiile vor rămâne secrete față de persoana despre care vorbiți și dacă sunt utile. Și nu vă fie teamă să vă împărtășiți emoțiile cu ascultătorul. În acest fel, sperăm să vă implicați în „bârfă bună” și să culegeți recompensele sociale care vin odată cu ea.
Acest articol a fost publicat inițial pe The Conversation. Citiți articolul original.
