Diferentele emotionale dintre bogati si saraci, asa cum sunt descrise in clasicele lui Charles Dickens precum „A Christmas Carol” si „A Tale of Two Cities”, pot avea o baza stiintifica. Cercetatorii de la Universitatea din California, Berkeley, au descoperit ca oamenii din clasele socio-economice inferioare sunt mai adaptati fiziologic la suferinta si mai rapid in a-si exprima compasiunea decat omologii lor mai instariti.
Prin comparatie, studiul UC Berkeley a constatat ca indivizii din clasele superioare de mijloc si superioare au fost mai putin capabili sa detecteze si sa raspunda la semnalele de primejdie ale altora. In general, rezultatele indica faptul ca statutul socio-economic se coreleaza cu nivelul de empatie si compasiune pe care oamenii le manifesta in fata situatiilor incarcate emotional.
„Nu este vorba despre faptul ca clasele superioare au inima rece”, a spus Jennifer Stellar, coleg de studii superioare de la Greater Good Science Center, Jennifer Stellar, autorul principal al studiului, publicat online pe 12 decembrie in jurnalul Emotion. „S-ar putea sa nu fie la fel de adepti in recunoasterea indiciilor si semnalelor suferintei, deoarece nu au avut de a face cu atatea obstacole in viata lor.”
Publicitate
X
Stellar si descoperirile colegilor ei contesta studiile anterioare care au caracterizat oamenii din clasa de jos ca fiind mai predispusi la anxietate si ostilitate in fata adversitatii.
„Aceste ultime rezultate indica faptul ca exista o cultura a compasiunii si a cooperarii intre indivizii din clasa de jos, care poate fi nascuta din amenintarile la adresa bunastarii lor”, a spus Stellar, psiholog social la UC Berkeley.
Nu a scapat de atentia cercetatorilor ca descoperirile vin intr-un moment de crestere a tensiunii de clasa, exprimata in Miscarea Ocupa Wall Street. In loc sa largeasca diviziunea de clasa, Stellar a spus ca si-ar dori sa vada ca descoperirile promoveaza intelegerea diferitelor culturi de clasa. De exemplu, descoperirile sugereaza ca oamenii din medii socio-economice inferioare pot prospera mai bine in medii de cooperare decat omologii lor din clasa superioara.
„Persoanele din clasa superioara par a fi mai concentrate pe sine, au crescut cu mai multa libertate si autonomie”, a spus ea. „S-ar putea sa se descurce mai bine intr-un mediu individualist, competitiv.”
Peste 300 de adulti tineri diversi din punct de vedere etnic au fost recrutati pentru studiul UC Berkeley, care a fost impartit in trei experimente care au folosit trei grupuri separate de participanti. Deoarece toti voluntarii erau studenti de licenta, identificarea clasei lor – clasa inferioara, clasa de mijloc inferioara, clasa de mijloc, clasa de mijloc superioara sau clasa superioara – se baza pe venitul si educatia parintilor.
In primul experiment, 148 de tineri adulti au fost evaluati in functie de frecventa si intensitatea cu care traiesc emotii precum bucurie, multumire, mandrie, dragoste, compasiune, amuzament si veneratie. In plus, ei au raportat cat de mult au fost de acord cu afirmatii precum „Cand vad pe cineva ranit sau in nevoie, simt un impuls puternic de a avea grija de el” si „De multe ori observ oameni care au nevoie de ajutor”. Compasiunea a fost singura emotie pozitiva raportata la niveluri mai mari de catre participantii din clasa inferioara, a constatat studiul.
In cel de-al doilea experiment, un nou grup de 64 de participanti au vizionat doua videoclipuri: un videoclip cu instructiuni despre constructie si un videoclip incarcat emotional despre familiile care fac fata provocarilor de a avea un copil cu cancer. Participantii nu au aratat nicio diferenta in timp ce vizionau videoclipul instrutional „neutru” si toti au raportat ca se simt tristi ca raspuns la videoclipul despre familiile pacientilor cu cancer. Cu toate acestea, membrii clasei inferioare au raportat niveluri mai ridicate de compasiune si empatie ca fiind distincte de tristete.
Cercetatorii au monitorizat, de asemenea, ritmul cardiac al participantilor in timp ce urmareau videoclipurile neutre si incarcate emotional. Participantii din clasa inferioara au aratat scaderi mai mari ale frecventei cardiace pe masura ce vizionau videoclipul despre familia cu cancer decat participantii din clasa superioara.
„S-ar putea presupune ca vizionarea pe cineva care sufera ar provoca stres si ar creste ritmul cardiac”, a spus Stellar. „Dar am descoperit ca, in timpul compasiunii, ritmul cardiac scade de parca corpul se calmeaza pentru a avea grija de o alta persoana.”
In cele din urma, un nou set de 106 participanti a fost impartit aleatoriu in perechi si infruntat unul impotriva celuilalt in interviuri simulate pentru un post de manager de laborator. Pentru a creste si mai mult nivelul de stres in interviuri, cei care au avut cele mai bune rezultate au fost sa castige un premiu in bani. Rapoartele post-interviu ale participantilor au aratat ca intervievatii din clasa inferioara au perceput rivalii lor ca resimtind cantitati mai mari de stres, anxietate si jena si, ca urmare, au raportat mai multa compasiune si simpatie pentru concurentii lor. In schimb, participantii din clasa superioara au fost mai putin capabili sa detecteze semnale de suferinta emotionala la rivalii lor.
„Recunoasterea suferintei este primul pas pentru a raspunde cu compasiune. Rezultatele sugereaza ca nu este ca clasele superioare nu le pasa, ci ca nu sunt la fel de bune in a percepe stresul sau anxietatea”, a spus Stellar.
Alti coautori ai studiului sunt UC Berkeley Greater Good Science Center, directorul facultatii Dacher Keltner; Michael Kraus, bursier postdoctoral in psihiatrie la UCSF; si Vida Manzo, cercetator in psihologie sociala la Universitatea Northwestern. Studiul a fost finantat de granturi de la Greater Good Science Center din UC Berkeley si programul McNair Scholars.
