Ma consider un fel de potential meditator, ceea ce inseamna ca o practica serioasa de meditatie este intotdeauna ceva ce sunt pe cale sa incep… saptamana viitoare.
Asa ca de ani de zile, am notat mental noile studii care arata ca meditatia ne poate schimba literalmente structura creierului in moduri care ar putea stimula concentrarea, memoria si emotiile pozitive.

© Jacob Wackerhausen

Rezultatele par suficient de atragatoare pentru a face pe oricine sa cada in pozitia completa a lotusului – pana cand cititi literele mici: o mare parte din aceasta cercetare implica oameni care au meditat mii de ore de-a lungul multor ani; unele dintre ele se concentreaza pe meditatorii de nivel olimpic care au cronometrat 10.000 de ore sau mai mult. Destul de descurajanta.
Reclama
X
Ei bine, un nou studiu ofera o speranta si face ca beneficiile meditatiei sa para la indemana chiar si pentru un novice ca mine.
Studiul, publicat luna trecuta in jurnalul Psychiatry Research: Neuroimaging, sugereaza ca meditatia timp de doar 30 de minute pe zi timp de opt saptamani poate creste densitatea materiei cenusii in regiunile creierului asociate cu memorie, stres si empatie.
Cercetatorii au urmarit 16 persoane care participau la programul MBSR (Mindfulness-Based Stress Reduction), programul de antrenament dezvoltat in urma cu mai bine de 30 de ani de Jon Kabat-Zinn. Peste opt intalniri saptamanale, programul conduce participantii prin exercitii de meditatie menite sa dezvolte abilitatile de constientizare – o constientizare moment cu moment a gandurilor, sentimentelor, senzatiilor corporale si a mediului inconjurator. Participantii ar trebui sa incerce aceste practici singuri intre cursuri.
Timp de zeci de ani, oamenii care au finalizat formarea MBSR au raportat ca simt mai putin stres si mai multe emotii pozitive; participantii care sufera de boli cronice spun ca experimenteaza mai putina durere dupa aceea.
Dar, in acest studiu, cercetatorii nu au intrebat doar participantii cum s-au simtit. Isi examinau creierul, cu doua saptamani inainte si imediat dupa programul de opt saptamani. In aceeasi perioada, au scanat si creierul persoanelor care nu au primit instruirea MBSR.
Participantii MBSR, dintre care niciunul nu era meditator cu experienta, au raportat ca petrec putin mai putin de jumatate de ora pe zi pentru „temele de acasa” de meditatie. Cu toate acestea, cand creierul lor a fost scanat la sfarsitul programului, materia lor cenusie a fost semnificativ mai groasa in mai multe regiuni decat era inainte.
Scanari ale creierului hipocampului, care arata regiunile pe care cercetatorii le-au determinat ca au fost afectate de meditatie.

© Imagine adaptata dupa B. Holzel, et al., Psychiatry Research: Neuroimaging Vol. 191 (1), 30 ianuarie 2011, p. 36-43.
Una dintre aceste regiuni a fost hipocampul, despre care cercetarile anterioare au descoperit ca este implicat in invatare, memorie si reglarea emotiilor noastre. Substanta cenusie a hipocampului este adesea redusa la persoanele care sufera de depresie si tulburare de stres post-traumatic (PTSD).
Cercetatorii au descoperit, de asemenea, materie cenusie mai densa in jonctiunea temporo-perietala si in cortexul cingulat posterior al creierului meditatorilor – regiuni implicate in empatie si in perspectiva altcuiva – si in cerebel, care a fost legat de reglarea emotiilor.
Aceste modificari ale creierului pot sugera ca meditatia imbunatateste capacitatea oamenilor de a-si regla emotiile, de a-si controla nivelul de stres si de a simti empatie pentru ceilalti, spune Britta Holzel, autorul principal al studiului si coleg de cercetare la Spitalul General Massachusetts si la Universitatea Geissen din Germania. Cu toate acestea, ea subliniaza ca aceste concluzii sunt inca foarte speculative.
Grupul care nu a primit instruirea MBSR nu a aratat niciuna dintre aceste modificari pozitive in structura creierului.
Cercetarile anterioare au aratat ca structura creierului meditatorilor foarte experimentati este diferita de cea a celor nemeditatori din anumite regiuni, dar nu a putut dovedi ca meditatorii nu aveau creier exceptional pentru inceput. Acesta este primul studiu care documenteaza o diferenta in structura creierului de la inainte ca cineva sa inceapa o practica de meditatie pana la dupa ce a inceput – si dupa numai opt saptamani.
In timp ce alte cercetari, in special un studiu din 2003 condus de Richard Davidson de la Universitatea din Wisconsin, Madison, au aratat ca activitatea creierului oamenilor se modifica dupa cursul MBSR de opt saptamani, nu existau dovezi ca efectele meditatiei pot ajunge atat de profund. pentru a schimba structura creierului.
Rezultatele acestui nou studiu ofera dovezi suplimentare pentru „plasticitatea” creierului, ceea ce inseamna ca isi poate schimba forma in timp. Asta sugereaza ca nu suntem pur si simplu blocati cu cartile neuronale care ne sunt impartite; ne putem imbunatati fundamental capacitatile cognitive si emotionale.
„Cred ca ceea ce este cu adevarat pozitiv si promitator la acest studiu este ca sugereaza ca bunastarea noastra este in mainile noastre”, spune Holzel. „Ceea ce mi se pare fascinant este ca doar acordarea atentiei intr-un mod diferit si a fi mai constienti poate avea un astfel de impact incat chiar schimba structura creierului nostru.”
Este important sa retineti ca meditatia nu este singura modalitate testata de cercetare de a produce aceste schimbari in creier. Un studiu publicat saptamana trecuta, in The Proceedings of the National Academy of Sciences, a constatat ca hipocampul persoanelor in varsta de 60 de ani a crescut in volum dupa ce au mers pe o pista de trei ori pe saptamana timp de un an; la colegii care au facut mai putine exercitii aerobe, hipocampul a devenit de fapt mai mic.
Rezultatul tuturor acestor cercetari pare sa fie: pasii mici conteaza. Multi dintre noi putem avea efecte pozitive asupra creierului nostru si asupra bunastarii generale, fara un efort olimpic.
Este suficient sa transformi un viitor meditator ca mine intr-unul real.