Fiul meu adolescent își face temele în timp ce se uită la jocuri sportive pe computer și își dă pe Facebook prietenii. Bineînțeles, înțeleg tragerea – temele pot fi plictisitoare și plictisitoare. Dar, mă întreb ce fel de impact are această atenție multi-focalizată asupra învățării și vieții sale sociale, ca să nu mai vorbim de succesul său viitor.
Conform noii cărți a lui Daniel Goleman, Focus: The Hidden Driver of Excellence, ar trebui să mă întreb.
Goleman, renumit psiholog și autor al celor mai bine vândute cărți, Social Intelligence and Emotional Intelligence, scrie că atenția – sau capacitatea de a se concentra asupra unei sarcini, cu excluderea altora – este o artă pierdută în rândul adolescenților de astăzi, ca să nu mai vorbim de mulți adulți. Cu toate acestea, concentrarea este o abilitate importantă pe care trebuie să o aveți în viață și este conectată la o fericire mai mare, relații mai bune și productivitate crescută.
Publicitate
X
Cei mai de succes oameni, scrie el, excelează la echilibrarea a trei tipuri de focalizare: interioară, alta și exterioară. Concentrarea interioară presupune să acordăm atenție valorilor, intuiției și modurilor de a răspunde; o altă focalizare implică a ști cum să fii prezent și să dezvolți conexiuni empatice cu alte persoane; iar focalizarea exterioară înseamnă a fi conștienți de sistemele și tendințele mai mari din societate.
Pentru a găsi acest echilibru, trebuie mai întâi să înțelegem cum funcționează mintea și inimile noastre. Goleman explică că creierul nostru este conceput pentru două tipuri de gândire – rapidă și lentă – care interacționează unul cu celălalt și concurează pentru atenția noastră. Atenția voluntară, puterea de voință și alegerea sunt exemple de gândire lentă – ceea ce ați putea avea nevoie pentru a studia pentru un test de știință, de exemplu. Atenția reflexă, impulsul și obiceiul fac parte din gândirea rapidă, de care ați putea avea nevoie atunci când stabiliți o întâlnire potențială. Cunoașterea modului în care fiecare tip de gândire este stimulat și a modului în care lucrează împreună ne poate ajuta să ne stăpânim concentrarea pentru a avea un efect mai bun și a face alegeri mai înțelepte.
Performanța de vârf – sau „flux” – implică ambele tipuri de gândire, deoarece cu efort (lent) putem deveni atât de pricepuți la ceva încât devine aproape automat (rapid), lăsându-ne deschiși să răspundem rapid și creativ la informații noi.
Fluxul este echilibrul suprem între funcția creierului rapid și lentă – gândiți-vă la sportivul de elită care alergă la o cursă sau aruncă o pasă de touchdown – și este plăcut și productiv. Cu toate acestea, potrivit lui Goleman, fluxul este rar – doar aproximativ 15% dintre oameni intră într-o stare de flux în orice zi, probabil pentru că viața modernă este plină de distrageri care captivează mintea noastră impulsivă (rapidă) în detrimentul obiectivului nostru ( lent) eforturi.
De exemplu, cei mai mulți dintre noi sunt ușor deturnați de emoții intense, cum ar fi furia sau îngrijorarea – o tendință pusă la bun sfârșit de către agenții de publicitate, de altfel. Dacă ne simțim amenințați, creierul rapid preia complet pentru a ne permite să răspundem rapid la amenințări până când creierul nostru lent dă semnalul că amenințarea a trecut. Dacă ne dezvoltăm circuitele lente ale creierului pentru a ne calma mai rapid reactivitatea emoțională la amenințările imaginare, diminuăm șansele de a lua decizii proaste bazate pe reactivitate.
Învățarea atenției – cum să acordați atenție gândurilor, emoțiilor și împrejurimilor prezente fără judecată – vă poate ajuta în acest sens. Mindfulness scade reactivitatea emoțională și îmbunătățește atât atenția selectivă (concentrare fără distragere) cât și conștientizarea deschisă față de mediul înconjurător (concentrare fără restricții). Aceste abilități sunt utile pentru a gestiona tulburările emoționale, pentru a practica auto-constrângerea, pentru a dezvolta punctele forte cognitive și pentru a rămâne deschis la idei noi și soluții creative.
Dar angajamentul actual nu este suficient pentru un adevărat succes – trebuie să promovăm și preocuparea față de ceilalți, susține Goleman. Preocuparea empatică implică atât o înțelegere cognitivă a ceea ce ar putea simți altcineva (creierul lent), cât și o îngrijire plină de compasiune (domeniul creierului rapid). Deoarece grija noastră plină de compasiune este stimulată de contactul direct cu oamenii, scrie Goleman, este important să încurajăm mai mult contact fizic și mai puțin contact virtual unul cu celălalt.
„În interacțiunile față în față, circuitele noastre sociale preiau o multitudine de indicii și semnale care ne ajută să ne conectăm bine și să conectăm neuronii implicați”, scrie el. „Dar în timpul miilor de ore petrecute online, cablarea creierului social nu face practic niciun exercițiu.”
Importanța interacțiunii cu lumea noastră atât emoțional, cât și cognitiv devine și mai clară atunci când luăm în considerare problemele de focalizare „exterioare” care implică sisteme complexe, cum ar fi încălzirea globală. Potrivit lui Goleman, este greu să-i implicăm pe oameni să se concentreze asupra problemelor abstracte, deoarece creierul nostru rapid necesită imediat pentru îngrijire, dar ne detestăm să experimentăm neputința sau furia pe care o poate provoca înfruntarea problemelor lumii.
El sugerează să învățăm să ne concentrăm asupra a ceea ce facem corect atunci când vine vorba de rezolvarea problemelor sistemului, pentru că ne va diminua deturnarea emoțională, lăsându-ne poziționați să găsim soluții mai bune. Și, cu cât mai mulți oameni sunt capabili și dispuși să se implice, scrie el, cu atât avem mai multe șanse de a aborda probleme precum încălzirea globală.
Din fericire, toate aceste tipuri de concentrare pot fi dezvoltate prin efort, chiar și cu copiii. Multe programe de mindfulness și alte programe din școli au ajutat copiii să devină mai conștienți de modul în care funcționează mintea lor, permițându-le să se concentreze mai bine la școală. „Antidotul pentru rătăcirea minții este meta-conștientizarea, atenția asupra atenției în sine, ca în capacitatea de a observa că nu observi ceea ce ar trebui și corectarea concentrării”, scrie Goleman. „Mindfulness-ul face ca acest mușchi de atenție crucial să fie mai puternic.”
Deci, ce înseamnă asta pentru fiul meu iubitor de ecrane
Chiar dacă barajul de ecrane nu îi afectează negativ GPA, poate să-l distragă atenția de la dezvoltarea altor surse de creștere – cum ar fi construirea empatiei, ecuanimitatea emoțională și puterea de voință – care ar putea fi folosite în cariera și viața lui. Cartea lui Goleman mă face să cred că ar trebui să-mi încurajez fiul să închidă acele ecrane care distrag atenția și să lucreze la dezvoltarea concentrației sale.
În caz contrar, el – și eventual întreaga lume – pierde.
