Esti intr-o sala de asteptare, asezat langa alte doua persoane. Sunt doar trei scaune. O femeie intra in carje, o cizma medicala pe un picior. Ea tresari, isi verifica telefonul, ofta inconfortabil si se sprijina de perete. Niciunul dintre ceilalti nu raspunde.
Te ridici si ii oferi locul tau
© Pete Saloutos
Veti avea mult mai multe sanse daca meditezi, potrivit unui nou studiu publicat in Psychological Science.
Reclama
X
In cadrul studiului, Paul Condon si Dave DeSteno de la Universitatea Northeastern si Gaelle Desbordes de la Spitalul General din Massachusetts au repartizat persoane cu putina sau deloc experienta de meditatie la una dintre cele doua cursuri de meditatie de opt saptamani sau i-au pus pe o lista de asteptare pentru o clasa. O clasa a fost o clasa de meditatie a atentiei, orientata spre concentrarea si calmarea mintii. Celalalt a acoperit un teren similar, dar a discutat si despre compasiune si suferinta.
Ambele cursuri de meditatie au fost predate intr-un format complet laic. Intalnirile lor saptamanale de o ora au fost impartite in mod egal intre practica de meditatie ghidata si discutie. Studentilor li s-a oferit, de asemenea, audio cu meditatii ghidate de 20 de minute pentru „practica acasa” zilnica. (Iata o degustare a tipurilor de exercitii de mindfulness folosite in aceste clase.)
Dupa opt saptamani, cercetatorii au observat cum au raspuns oamenii la situatia din sala de asteptare. (Apropo, ceilalti doi oameni asezati si femeia in carje erau confederati, plantati acolo in scopul studiului.)
Cercetatorii au descoperit ca 50% dintre persoanele de la oricare dintre clasele de meditatie au renuntat la locul lor, in timp ce doar 15% dintre cei care nu au meditat au facut-o. Nu a contat ce curs au urmat: oamenii de la meditatia mindfulness sau de la cursul de meditatie mindfulness-plus-compasiune erau la fel de probabil sa ajute. Deci, ceea ce arata acest studiu este ca meditatia, indiferent daca se concentreaza sau nu in mod explicit pe compasiune, creste semnificativ comportamentul compasional.
O mare parte de cercetari pana in prezent au documentat beneficiile personale ale meditatiei: ameliorarea stresului, o sanatate fizica mai buna, abilitati de memorie si atentie imbunatatite, creier si mai puternic. Dar acest studiu ofera unele dintre cele mai convingatoare dovezi de pana acum cu privire la beneficiile interpersonale ale mindfulness – in acest caz, capacitatea sa de a spori raspunsurile compasionale la alte persoane.
Intamplator, recenta conferinta a Greater Good Science Center, „Practicing Mindfulness and Compassion”, a explorat in profunzime aceasta legatura intre meditatie si compasiune. Multi dintre vorbitori, inclusiv Jon Kabat-Zinn, au sustinut ca mindfulness si compasiunea sunt indisolubil legate, astfel incat meditatia mindfulness ar trebui sa dea nastere compasiunii; acest studiu ofera un sprijin puternic pentru aceasta afirmatie.
Vorbitorii de la conferinta au analizat, de asemenea, de ce meditatia, in special meditatia mindfulness, ar putea alimenta compasiunea. Acest studiu nu raspunde la aceasta intrebare, dar autorii noteaza doua explicatii posibile in lucrarea lor: ca meditatia ofera oamenilor o constientizare sporita a mediului inconjurator si ne imbunatateste capacitatea de a lua perspectiva altor oameni. Ambele posibilitati rezoneaza cu ceea ce prezentatorul conferintei Shauna Shapiro a scris aici despre Greater Good, dar sunt necesare mai multe cercetari pentru a le sustine.
Voi adauga o alta posibilitate, totusi: ca una dintre cheile pentru a simti compasiune ca raspuns la suferinta altei persoane, mai degraba decat sa ne tavaduim in suferinta personala sau sa ne intaresti cu apatie, este capacitatea de a ne raporta la emotiile noastre intr-un mod sanatos – si asta este o abilitate meditatia ne-ar putea ajuta sa construim. Meditatia ne invata sa nu fim deturnati de griji sau sa incercam sa impunem un control tiranic asupra gandurilor si sentimentelor noastre. Meditatia ne permite sa trecem prin aceste impulsuri atunci cand ne confruntam cu durerea altei persoane, ceea ce elibereaza resurse biologice, astfel incat instinctele de ingrijire sa poata iesi la suprafata pentru a ghida comportamentul. Acesta poate fi un motiv pentru care meditatia ii face pe oameni mai compasivi.
Un alt aspect impresionant al acestui studiu, care a fost finantat de Institutul Mind & Life, este ca oamenii de la cursurile de meditatie au fost atat de dispusi sa ajute, in ciuda faptului ca au vazut alti oameni in sala de asteptare ignorand femeia dureroasa care avea nevoie. Cercetarile anterioare au aratat ca atunci cand unii trecatori la o problema nu reusesc sa raspunda, acest lucru ii influenteaza puternic pe cei din jurul lor sa ramana pasivi. Efectele pline de compasiune ale meditatiei par asadar atat de puternice incat sunt capabile sa depaseasca acest „efect de spectator”.
Condon, autorul principal al studiului, spune ca crede ca aceasta descoperire „doar zgarie suprafata” efectelor pe care meditatia le-ar putea avea asupra comportamentului nostru fata de ceilalti.
„Cea mai provocatoare implicatie este ca meditatia ne poate ajuta sa devenim mai plini de compasiune in orice context in care compasiunea este descurajata”, spune el, „cum ar fi la locul de munca, fata de un membru al unui grup rival sau fata de oricine nu este agreat”.
