Cu totii facem lucruri despre care stim ca sunt rele pentru noi sau pentru altii, chiar si atunci cand stim mai bine. Ganditi-va la alcoolicul care trece pe langa un bar in drum spre serviciu sau la mama care tipa la copiii ei cand vrea ca ei sa-si curete camera. Uneori pare ca suntem sortiti sa repetam din nou si din nou modele de comportament care pur si simplu nu functioneaza.
Dar putem invata sa fim mai eficienti in a face schimbari in viata noastra daca intelegem mai bine functionarea mintii noastre, sustine Kyra Bobinet in noua sa carte, Well Designed Life: 10 Lessons in Brain Science & Design Thinking for a Mindful, Healthy, & Viata cu scop. Bobinet, un inovator in domeniul sanatatii premiat, se bazeaza pe cunostintele sale despre design, neurostiinta si compasiune pentru a oferi o cale catre o schimbare pozitiva.
Potrivit lui Bobinet, un lucru important pe care oamenii de design il stiu (pe care multi dintre noi nu il stim) este ca nu este suficient sa faci un plan pentru schimbarea unui aspect al comportamentului tau si apoi sa te astepti sa te tii de el. Proiectarea inseamna ca ar trebui sa anticipati esecul si, in loc sa renuntati, sa il folositi pentru a va ajusta designul pe masura ce mergeti.
Publicitate
X
„Putem schimba si imbunatati orice parte a vietii noastre printr-o iteratie constanta si neincetata”, scrie Bobinet. „Iteratia in acest caz inseamna ca incercam si incercam si modificam si modificam designul schimbarilor noastre de comportament pana cand transcendem.”
Cu alte cuvinte, daca incerci sa renunti la un viciu, probabil ca nu vei reusi daca „spune doar nu”. Va trebui sa-ti dai seama ce anume ingreuneaza renuntarea — poate iti asociezi viciul cu sentimente de caldura, prietenie sau alta placere — si sa-ti revizuiesti planul pentru a raspunde acestor nevoi. Schimbarea nu este o chestiune de vointa; este o chestiune de recunoastere a ceea ce se pune in cale si de planificare pentru poticniri inevitabile.
Bobinet sustine ca procesele noastre neuronale contribuie la incapatanarea noastra cu privire la schimbare. Ea explica modul in care creierul nostru „rapid” ia adesea decizii rapide pentru noi la nivel inconstient, legand informatiile perceptuale care vin din mediul nostru cu depozitul nostru de amintiri din trecut, in timp ce creierul nostru „lent” este mai greu, folosind ratiunea si reflectia pentru a face decizii. Pentru a reproiecta comportamentul, poate fi necesar sa gasiti metode pentru a incetini creierul rapid (adica folosirea respiratiei lente la sfarsitul unei zile de munca grea) sau pentru a accelera creierul lent (adica luarea unor decizii zilnice neimportante, cum ar fi calea pe care sa o luati). sa lucreze, pe pilot automat), ca sa nu ajunga sa ne saboteze planurile de schimbare.
Cand iti reproiezi viata, este esential sa ai compasiune pentru tine insuti, scrie Bobinet, in special compasiune pentru reactiile tale emotionale la imperfectiuni si incapacitatea de a le face corect de prima data. Daca putem folosi o conversatie plina de compasiune pentru a calma emotiile tulburatoare, este mai probabil sa facem planuri bazate pe intelepciune si intelegere, decat pe rusine ca nu suntem „perfecti”.
„Ca designer al vietii tale, nu proiectezi pentru perfectiune; proiectati pentru vindecare, pentru imbunatatire, pentru imputernicire”, scrie ea. Cultivarea autocompasiunii, prin meditatia mindfulness, de exemplu, ne poate face mai usor sa facem aceste distinctii, sustine ea.
Cartea lui Bobinet este plina de povesti despre oameni care s-au luptat cu diferite probleme, cum ar fi supraalimentarea si alcoolismul. In fiecare caz, ea trece peste ceea ce poate impiedica schimbarea – in special, aspectele identitatii noastre de sine care ne pot bloca inconstient cele mai bune intentii. De exemplu, daca o parte a identitatii noastre este legata de a fi un rebel, puteti conta pe o rebeliune care va avea loc candva pe drumul schimbarii. Cheia este sa planificati acest lucru si, incet, dar sigur, sa redirectionati comportamentul in moduri care sa raspunda nevoilor acelui rebel interior, fara a ceda.
De asemenea, trebuie sa luam in considerare mediul nostru, care, arata cercetarile, are un impact clar asupra comportamentului. Inconjurarea de oameni care ne sustin poate face mai usor sa lucram spre schimbare, iar contrariul este, de asemenea, adevarat. Bobinet impartaseste povesti despre munca ei in sistemul de justitie pentru minori si observand cum tinerii proaspat eliberati, care doresc cu seriozitate sa-si schimbe viata, revin rapid la caile lor criminale din trecut – nu din cauza lipsei de convingere, ci din cauza influentelor coplesitoare ale mediului. Ea a descoperit ca, ajutandu-i pe minorii delincventi sa-si reduca rusinea, dandu-le un sentiment de comunitate si subliniind modalitati practice de a-si reproiecta viitorul, ea a reusit sa reduca ratele de recidiva intr-un singur program de probatiune de la 87 la 25 la suta.
Un astfel de succes este unul dintre motivele pentru care sa-i acordam atentie lui Bobinet; cealalta este cercetarea pe care ea se bazeaza pentru a explica functionarea mintii noastre. Cand nu intelegem cum functioneaza schimbarea – cum proceseaza creierul nostru informatiile, ce circumstante interne si externe ne motiveaza, ce ne iese in cale si cum sa proiectam pentru asta – este posibil sa ne condamnam la esec si sa ne simtim neputinciosi si fara speranta.
In schimb, putem avea compasiune pentru noi insine, putem folosi neurostiinta in avantajul nostru si putem proiecta pentru mai multa fericire, sanatate si bunastare.
„Designul ne ofera scuza de care avem nevoie pentru a ne tacea judecata de sine, abilitatea de a ne aduna optimismul pentru a incerca din nou si creativitatea de a ne itera direct spre rezultatele de care avem nevoie pentru a ne schimba viata in bine”, scrie Bobinet.
