Fratele David Steindl-Rast este un calugar benedictin si una dintre figurile de frunte intr-o miscare de recunostinta la nivel mondial. Cu mult inainte ca recunostinta sa devina un subiect fierbinte al cercetarii stiintifice, fratele David scria despre recunostinta ca inima rugaciunii si o cale catre eliberare, ajutand la promovarea practicii recunostintei ca modalitate de vindecare a sinelui si a societatii. Poate cel mai bine cunoscut pentru a ajuta la crearea dialogurilor interconfesionale pentru a creste intelegerea dintre traditiile religioase, el a primit premiul Martin Buber in 1975 pentru munca sa in acest domeniu.
Fratele David Steindl-Rast
Astazi, el contribuie la crearea unei miscari la nivel mondial numita Reteaua pentru o viata recunoscatoare printr-un forum online interactiv care ajunge zilnic la cateva mii de participanti din peste 240 de tari. Autorul a numeroase carti, capitole de carte si articole, fratele David a lansat recent o noua carte numita 99 Blessings: An Invitation to Life — o colectie de rugaciuni menite sa atraga publicul larg.
Centrul UC Berkeley Greater Good Science nu este o organizatie religioasa sau spirituala, dar suntem profund interesati de practica si complexitatea recunostintei. Putini aduc cunostinte mai profunde asupra subiectului decat fratele David, care, la fel ca Sfintia Sa Dalai Lama, sa angajat intr-un dialog regulat cu oamenii de stiinta. Jill Suttie, editorul recenziei de carte Greater Good, l-a intalnit recent pe fratele David pentru a discuta opiniile sale despre stiinta recunostintei si spre ce se indreapta miscarea.
Publicitate
X
Jill Suttie: Ati inceput sa promovati practica recunostintei din motive religioase cu mult inainte ca aceasta sa devina un subiect de interes in stiinta occidentala. Ce parere aveti despre interesul stiintific brusc de a studia recunostinta
frate David Steindl-Rast:De fapt, interesul stiintific nu a aparut atat de brusc pe cat ar parea. Inca de la mijlocul secolului al XX-lea, psihologi atenti, precum Abraham Maslow, au devenit constienti de importanta recunostintei – despre care scrie in Religions, Values, and Peak-Experiences – dar stiinta de masa a fost blocata in a lua fizica ca model de cercetare si nu a aratat nici un interes in explorarea valorilor. In secolul 21, cercetarea constiintei si neurostiinta cognitiva duc catre noi frontiere, intampinand noi intrebari si incep sa impinga limitele a ceea ce era considerata o ancheta stiintifica clasica. Schimbarea constiintei care matura lumea in general isi are efectul si asupra mintii oamenilor de stiinta.
Stiinta moderna are aceeasi putere asupra mintii oamenilor pe care o avea religia in Evul Mediu. Dar interesul public are o influenta mai puternica asupra directiei stiintei decat isi dau seama multi oameni. Pentru influentarea stiintei, un punct important de parghie este finantarea cercetarii. De exemplu, finantarea de catre Fundatia Templeton a studiilor de pionierat ale lui Robert Emmons despre comportamentul recunoscator a contribuit mult la acceptarea subiectului recunostintei in cercurile stiintifice. Descoperirile stiintifice, la randul lor, fac recunostinta respectabila in ochii mass-media si, prin urmare, pentru un segment in continua crestere al societatii. Acest lucru creeaza o bucla de feedback, care explica „boom-ul recunostintei” actual.
JS:Stiinta a aratat ca practicarea recunostintei creste fericirea si sanatatea la un individ. In ce mod practica recunostinta beneficiaza societatea in general
BDSR: Ei bine, primul si cel mai evident raspuns este: orice produce indivizi mai fericiti si mai sanatosi creeaza astfel o societate in care mai multi oameni sunt sanatosi si fericiti. Numai aceasta este o mare imbunatatire. Dar putem face un pas mai departe si aratam ca indivizii recunoscatori traiesc intr-un mod care duce la genul de societate pe care oamenii o tanjesc. In multe parti ale lumii, societatea este bolnava. Cuvintele cheie ale diagnosticului sunt: Exploatarea, oprimarea si violenta. Traiul recunoscator este un remediu impotriva tuturor acestor trei simptome.
Exploatarea izvoraste din lacomie si un sentiment de penurie. Viata recunoscatoare ne face constienti ca exista suficient pentru toti. Astfel, duce la un sentiment de suficienta si o dorinta plina de bucurie de a impartasi cu ceilalti.
Oprimarea este necesara daca vrem sa-i exploatam pe altii. Rezulta concurenta si piramida puterii: cu cat ai mai multa putere, cu atat mai eficient ii poti exploata pe cei de sub tine si sa te protejezi impotriva celor de deasupra ta. Dar oamenii recunoscatori traiesc cu un sentiment de suficienta; nu trebuie sa-i exploateze pe altii. Astfel, oprimarea devine inutila; este inlocuita de sprijin reciproc si de respect egal pentru toti.
Violenta izvoraste de la radacina fricii – teama ca ar putea sa nu fie suficient pentru toti, frica de altii ca potentiali concurenti, frica de straini si straini. Dar omul recunoscator este neinfricat. Astfel, ea taie insasi radacina violentei. Din simtul suficient, ea este dispusa sa impartaseasca si, prin urmare, tinde sa elimine distributia nedreapta a bogatiei care creeaza climatul pentru violenta. Fara teama, ea saluta noul si ciudatul, se trezeste imbogatita de diferente si celebreaza varietatea.
Astfel, traiul recunoscator inlatura principalele motive de exploatare, oprimare si violenta; prin impartasire, respect universal si non-violenta ofera baza pentru o societate sanatoasa si o lume cu sansa de a supravietui.
JS:Unii oameni cred ca stiinta recunostintei este o pierdere de timp – cu alte cuvinte, este evident ca recunostinta este buna pentru tine. Credeti ca stiinta contribuie cu ceva important la miscarea globala de recunostinta
Daca da, care sunt contributiile sale
BDSR: Stim cu totii ca mancatul nu este numai bun pentru noi, ci si necesar pentru supravietuire. Si totusi, studiul stiintific al nutritiei ne poate aduce mari beneficii. In mod similar, desi toata lumea stie ca „se simte bine” sa fii recunoscator, studiul stiintific al recunostintei ne poate largi cunostintele, ne poate rafina distinctiile si ne poate aprofunda intelegerea.
Asa cum interesul academic a dat nutritiei o noua „respectabilitate”, el poate face acelasi lucru pentru recunostinta. Acest lucru este important si poate fi cu siguranta de ajutor miscarii globale de recunostinta. Totusi, ceea ce da impuls unei miscari nu este informarea, ci entuziasmul si angajamentul. Scanteia care a aprins miscarea globala de recunostinta este entuziasmul barbatilor si femeilor care au descoperit ca o viata recunoscatoare face viata plina de sens si plina de bucurie.
JS: Unii oameni pot intampina dificultati in a exersa recunostinta, poate pentru ca sunt deprimati sau au experimentat o trauma severa. Ce sfat ai da cuiva in acea stare de spirit
BDSR:Recunostinta este raspunsul spontan al unui corp si mintii sanatoase la viata. Nu ar trebui sa ne asteptam la asta de la o persoana care sufera in minte sau in corp. Cu antrenament, totusi, cineva poate invata sa se concentreze pe „oportunitate” ca dar in fiecare moment dat. Aceasta atitudine fata de viata imbunatateste intotdeauna situatia. Chiar si in vremuri de boala, cineva care practica in mod obisnuit o viata recunoscatoare va cauta oportunitatea pe care o ofera un moment dat si o va folosi in mod creativ.
Noua carte a fratelui David, 99 Blessings, a aparut la inceputul acestui an.
JS: Ai vreodata zile in care iti este greu sa exersezi recunostinta
Daca da, ce iti iese in cale
BDSR:Boala si depresia fac mai dificil sa fii atent la recunostinta, din lipsa de energie. Dar chiar si in zilele sanatoase, trebuie sa ma repun, din nou si din nou, pe calea vietii recunoscatoare. Ceea ce iese in cale este familiaritatea; proverbul are dreptate: „Familiaritatea genereaza dispret”. Ochii recunoscatori privesc orice ar fi de parca nu l-ar fi vazut niciodata inainte si il mangaie de parca nu l-ar mai vedea niciodata. Aceasta este cea mai realista atitudine, pentru ca fiecare moment este intr-adevar unic. Dar de asta trebuie sa-mi reamintesc din nou si din nou. Aceasta reamintire este elementul dinamic in mindfulness.
Trairea recunoscatoare este constientizarea ca stam pe un pamant sfant – mereu – in contact cu Taina. Inteleptii evrei interpreteaza cuvintele din Geneza 3:5 intr-un mod care este de mare relevanta pentru o viata recunoscatoare. “Descalta-te; pamantul pe care stai este pamant sfant”. Talpile pantofilor tai sunt din piele – piele de animal moarta. Indeparteaza moartea de a fi obisnuit cu asta si sufletele tale vii vor simti ca stai pe un pamant sfant, oriunde te-ai afla.
JS: Unde vezi miscarea de recunostinta care se indreapta de aici
BDSR:Dupa cum cineva a glumit pe buna dreptate: „Este dificil sa faci predictii, mai ales despre viitor”. Este, totusi, destul de evident ca lacomia, opresiunea si violenta ne-au condus la un punct de autodistrugere. Supravietuirea noastra depinde de o schimbare radicala; daca miscarea de recunostinta devine suficient de puternica si profunda, poate aduce aceasta schimbare necesara. Traiul recunoscator aduce in locul lacomiei: impartasirea; in loc de oprimare: respect; in locul violentei: pacea. Cine nu tanjeste dupa o lume a impartasirii, a respectului reciproc si a pacii
