Votul este un act de altruism. Cand votezi, iti iei timpul si efortul personal pentru a promova binele colectiv, fara nicio garantie de recompensa personala – chiar inima a ceea ce inseamna a fi altruist.
Pentru multi, votul este o datorie civica. Cu toate acestea, in Statele Unite, exista un contingent mare de oameni care nu voteaza, chiar si la alegerile prezidentiale. Votul poate fi deosebit de scazut la alegerile de la jumatatea mandatului – care au loc pe 6 noiembrie – unde numarul celor care nu au votat depaseste adesea alegatorii.
Cercetatorii in psihologie politica au studiat ce incurajeaza comportamentul de vot, sperand sa creeze interventii care ar putea creste votul in publicul larg. „Deoarece votul este un comportament prosocial, tipurile de lucruri care ar trebui sa stimuleze alte tipuri de comportament prosocial ar trebui sa aiba impact similar asupra votului”, spune Costas Panagopoulos de la Universitatea Northeastern.
Publicitate
X
Studiile lui Panagopoulos si altii sugereaza ca apelarea la naturile noastre altruiste, „prosociale” – preocuparea noastra pentru alti oameni si dorinta noastra de a contribui la binele mai mare al societatii – ar putea conduce la o participare mai democratica.

Cum influenteaza recunostinta votul
Intr-un studiu, Panagopoulos a trimis carti postale unui subgrup de alegatori aleatori inainte de alegerile speciale din New York si inainte de alegerile guvernamentale din New Jersey. Cartile postale contineau fie un mesaj care incuraja oamenii sa voteze, fie un mesaj de multumire pentru ca au votat la alegerile recente. Apoi, el a comparat procentele de vot pentru cele doua grupuri cu un grup de control care nu a primit carti postale.
Descoperirile sale au aratat ca alegatorii care au primit cartile postale de recunostinta au votat semnificativ mai mult – cu doua pana la trei puncte procentuale – decat cei care nu au primit carti postale. Cei care au primit memento-uri au fost undeva la mijloc, votand doar putin mai des decat grupul de control. Acest lucru a fost valabil indiferent daca beneficiarii au avut tendinta de a vota in mod regulat sau doar cu moderatie, inclusiv alegatorii din grupuri care tind sa voteze mai rar, in general, cum ar fi latinii si femeile singure.
De ce ar fi aceasta
„A face oamenii sa se simta bine prin intarirea notiunii ca societatea este recunoscatoare pentru participarea lor la procesul politic, le reaminteste oamenilor ca au un rol de jucat si le intareste dorinta de a raspunde”, spune Panagopoulos.
Desi cresterea ar putea parea neinsemnata, spune Panagopoulos, alegerile sunt castigate si pierdute in aceasta marja. Chiar si a merge din usa in usa pentru a obtine votul – o strategie tipica, intensiva in resurse pentru cresterea prezentei la vot – rareori creste votul cu mai mult de 8-10 puncte procentuale, facand din cartea postala de recunostinta o investitie buna.
„Faptul ca poti obtine aproape o treime din aceasta cu o singura carte postala este destul de mare – este de aproximativ cinci ori efectul unui mailer generic de carti postale care aminteste cuiva sa voteze”, spune el. „Deci, exprimarea recunostintei trebuie sa fie o modalitate destul de puternica de a creste prezenta la vot.”
Totusi, chiar si cu aceste rezultate, Panagopoulos dorea sa se asigure ca primirea multumirilor era ingredientul activ – la urma urmei, cartile postale sugerau ca cineva acorda atentie comportamentului de vot al oamenilor, iar controlul public ar fi putut fi un factor.
Deci, intr-un alt experiment, el a trimis carti postale de multumire oamenilor pentru participarea politica, in general, fara referire la votul trecut, in timp ce altii au primit fie multumiri pentru vot, fie cartile postale de memento folosite in celelalte experimente.
La alegerile primare din Georgia care au urmat, Panagopoulos a constatat ca persoanele care au primit cartea postala generica de multumire aveau mai multe sanse sa voteze – la fel de mult sau mai mult decat oamenii carora li s-a multumit in mod special pentru vot si mult mai mult decat cei care au primit simple mementouri. Pentru Panagopoulos, aceasta confirma ideea ca recunostinta era cheia.
„Faptul ca mesajul generic de recunostinta a fost la fel de eficient, daca nu mai eficient, decat mesajul de recunostinta cu elemente de presiune sociala in el, sugereaza ca ceea ce facea cu adevarat munca a fost expresia recunostintei si nu orice perceptie de supraveghere sau presiune sociala. ,” el spune.

Alte emotii care afecteaza votul

Vinovatia, rusinea si presiunea sociala pot creste cu siguranta votul, arata studiile.
Intr-un studiu, oamenii care au primit informatii despre propriul comportament de vot in trecut pareau sa-si sporeasca inclinatia de a vota la alegerile viitoare. Un alt studiu a constatat ca oamenii vor vota mai mult la alegeri atunci cand vor vedea ca oamenii de care sunt apropiati voteaza si ca acest comportament se poate raspandi prin retelele de socializare.
Aceste tipuri de studii se adauga unui corp de cercetari care arata ca relatiile noastre sociale si emotiile joaca un rol semnificativ in modul in care votam. De exemplu, un studiu a constatat ca atunci cand oamenilor li se spune ca ar putea fi recunoscuti pentru votul intr-un ziar local sau trecuti pe o lista de onoare de alegatori – pentru a induce sentimente de mandrie – ei voteaza in numar mai mare.
Alternativ, atunci cand oamenii sunt avertizati ca numele lor va fi publicat intr-un ziar local pentru a nu vota – pentru a provoca sentimente de rusine – acest lucru creste si votul. Rusinea pare sa aiba si mai mult impact decat mandria.
Cu toate acestea, sentimentul de rusine poate avea dezavantaje pe care sentimentul de mandrie nu le-ar avea, ceea ce poate face un argument pentru stimulente mai pozitive pentru vot, utilizand totusi tacticile de presiune sociala.
„Oamenii nu vor sa aiba o reputatie de a se eschiva sau de a face freeride pe eforturile altora”, spune Panagopoulos. „Dar, chiar daca nu este la fel de puternic precum inducerea rusinii, efectele inducerii mandriei sunt aproximativ similare cu exprimarea recunostintei.”

Viitorul psihologiei votarii
Inseamna asta ca Panagopoulos are preocupari cu privire la atragerea emotiilor oamenilor – in special emotiile negative – pentru a determina votul
Doar daca este folosit pentru a manipula alegatorii intr-un mod strategic pentru a beneficia o campanie fata de alta, spune el, mai degraba decat pentru un bine mai mare.
„Obiectivul nostru nu este sa oferim campaniilor tactici de crestere sau de reducere a prezentei la vot, ci de a arata ce fel de lucruri ar putea stimula oamenii sa se implice in procesul politic”, spune el.
Desi exista unele dovezi ca apelarea la natura mai buna a oamenilor poate creste votul, mai sunt inca multe cercetari de facut, in special cu privire la modul de a implica oamenii care tind sa nu voteze deloc. Panagopoulos spune ca cercetatorii au doar zgariat suprafata pentru a intelege motivatiile alegatorilor si ca „avem un drum lung de parcurs pana sa intelegem mai bine mecanismele psihologice”.
El spera ca guvernele si organizatiile care sustin votul isi vor lua in serios sarcina de a creste participarea alegatorilor. In mod clar, acest lucru ar ajuta la consolidarea democratiei noastre, adauga el.
„Societatea trebuie sa trimita semnale puternice ca atunci cand oamenii se angajeaza in procesul politic, vor fi recunoscuti pentru asta si ca, ca societate, le suntem recunoscatori”, spune el. „Democratia functioneaza cel mai bine atunci cand participa mai multi cetateni.”