De ce oamenii puternici trebuie sa cultive compasiune

Cand ne gandim la oameni puternici din istorie, ne gandim adesea la exemple negative, cum ar fi Hitler, Mussolini sau Stalin. Ideea ca puterea este rea poate fi rezumata prin zicala: „Puterea corupe si puterea absoluta corupe absolut”.
Dar puterea are si o latura pozitiva, mai ales atunci cand este manuita in slujba umanitatii. Ganditi-va la Martin Luther King Jr. sau la Mahatma Gandhi. Desi ambii barbati si-au imbratisat puterea personala, ei au indreptat-o ​​intr-un fel catre cauze umanitare in continuare. Si au facut-o cu mare dragoste.
Cum ne putem gasi si noi puterea, ramanand totusi grijulii si plini de compasiune
Acesta este subiectul noii carti Putere si ingrijire. Un compendiu de conversatii intre cativa cercetatori proeminenti si Dalai Lama, cartea pledeaza pentru integrarea compasiunii si a puterii virtuoase in viata de zi cu zi si a folosirii puterii cu intelepciune pentru a rezolva problemele lumii.
Reclama
X
Aceste conversatii au avut loc initial la resedinta lui Dalai Lama din Dharamsala, India, unde oamenii de stiinta s-au adunat in mod regulat din 1987 pentru a discuta informatii din cercetarile lor si pentru a gasi un punct comun cu budismul. Ca si alte carti care au izvorat din aceste conversatii, Power and Care poate fi putin greu de citit, deoarece este literalmente o versiune editata a dialogurilor fara o naratiune liniara. Cu toate acestea, prezentatorii – printre ei primatologi Sarah Blaffer Hrdy si Frans de Waal si neurostiinta Tania Singer – ne ajuta sa intelegem cercetarile despre putere si cum sa exercitam puterea pentru o viata mai buna si o lume mai buna.

Cei buni si rai ai puterii
In carte, un cercetator prezentat, psihologul Alexandra Freund, explica natura duala a puterii bazata pe stiinta puterii. Pe de o parte, a avea putere ne poate scadea capacitatea de a lua perspectiva altuia si ne poate diminua grija plina de compasiune. Acest lucru ne poate determina sa-i obiectivam pe ceilalti si sa ne gandim la ei doar ca pe un mijloc de a ne beneficia pe noi insine.
Pe de alta parte, a avea putere ne face, de asemenea, sa ne simtim mai putin stresati in situatii sociale si mai rezistenti daca suntem respinsi. De asemenea, ne poate face sa fim mai in acord cu ceilalti – daca avem o orientare buna si utila in primul rand – si ne poate face sa ne simtim mai autentici, sa atragem prieteni si, desigur, sa avem influenta.
Deci nu trebuie sa evitam cu totul puterea, spune Freund. „Scopul nu este sa ne indepartam de motivul puterii, ci sa imbratisam puterea pe care o purtam in noi si in pozitiile pe care le luam si sa o folosim pentru o lume mai grijulie si mai plina de compasiune.”
Ideea de a echilibra puterea si ingrijirea este importanta, sustine Richard Schwarz, psihiatru la Harvard, pentru ca chiar si grija poate deveni extrema. Oamenii pot fi coplesiti de grija prea mare sau chiar pot deveni victime daca nu se pot ridica singuri. El indica un studiu care a implicat pacienti cu artrita reumatoida, dintre care multi erau femei catolice irlandeze si crescuti pentru a fi altruisti. Odata ce au invatat sa se ingrijeasca mai bine de ei insisi, au reusit sa gaseasca mai mult echilibru in viata lor si durerea s-a imbunatatit.
Daca echilibram puterea si grija, sustine economistul Dennis Snower, nu trebuie sa alegem intre a-i ajuta pe altii sau a ne ajuta pe noi insine. Este mai probabil sa fim altruisti si sa nu facem lucruri pentru altii doar atunci cand ne avantajeaza. El sustine ca impulsul de a ingriji este chiar mai puternic decat alte lucruri care ar putea influenta deciziile noastre de a ajuta sau de a coopera cu altii, cum ar fi modul in care suntem crescuti sau calculele noastre rationale.

Ce mareste grija si compasiunea

Ne putem intari ansamblul de a ne ingriji – si sa luam masuri pentru a rezolva probleme precum foamea in lume sau statutul contestat al refugiatilor, spune Snower – petrecand timp printre oameni in circumstante foarte dificile, invatandu-le perspectivele si intarindu-ne simtul. a umanitatii impartasite.
Grija „ne permite sa beneficiem de ai ajuta pe altii, chiar si atunci cand acestia locuiesc dincolo de granitele noastre nationale, culturale si religioase”, spune el.
Cercetarile in neurostiinta de la Tania Singer si echipa ei de la Institutul Max Planck din Germania arunca, de asemenea, lumina asupra modului in care sa ne cultivam instinctele pline de compasiune. Acolo, ei au efectuat studii longitudinale care compara efectele diferitelor practici de mindfulness concentrate pe prezenta si atentie, compasiune si grija si luarea de perspectiva.
Una dintre descoperirile lor sugereaza ca practicile care vizeaza in mod special cresterea compasiunii – cum ar fi meditatia de bunatate iubitoare si o practica de meditatie in parteneriat – maresc cel mai mult grija altruista fata de ceilalti. Dupa finalizarea acestor practici, participantii nu numai ca au simtit mai multa compasiune ca raspuns la faptul ca i-au vazut pe altii suferind, dar au prezentat schimbari in creierul lor legate de empatie si compasiune crescute.
„Acest comportament altruist a aparut cel mai puternic din calitatea de a deschide inima”, spune Singer.
Dar ea mai mentioneaza ca oamenii au mai multe dificultati in a accesa sentimentele de compasiune decat in ​​a invata prezenta, ceea ce aproape toata lumea din studiul ei a putut sa o faca. Mi s-a parut surprinzator, dar nu si pe Dalai Lama. In gandirea budista, prezenta si luarea de perspectiva sunt preconditii pentru a dezvolta mai multa compasiune, spune el, deoarece ne permit sa mentinem mai bine linistea sufleteasca, sa fim mai putin atasati de rezultate si sa intelegem mai bine valoarea tuturor oamenilor.
Pe langa oamenii de stiinta, auzim si de la lideri ai organizatiilor care incearca sa echilibreze puterea si grija pentru a semana pace sau a transforma locurile de munca in locuri mai grijulii si pline de compasiune. De exemplu, Jody Williams descrie munca PeaceJam, care aduce laureatii Premiului Nobel pentru Pace impreuna cu tinerii pentru a inspira activismul pentru schimbare pozitiva. Frederic Laloux vorbeste despre o organizatie de ingrijire medicala la domiciliu, Buurtzorg, infiintata de asistente obosite sa fie fortate sa acorde ingrijire slaba pentru a-si economisi banii angajatorilor. Odata ce si-au valorificat sentimentul de conexiune, scop si puterea impartasita, asistentele si-au reorganizat serviciile, astfel incat sa se poata conecta mai bine cu pacientii, sporind bunastarea pacientului, scazand in acelasi timp costurile de ingrijire a sanatatii.
Desi cartea poate sa nu fie pentru toata lumea, cei care sunt interesati de modul in care principiile budiste si stiinta compasiunii si puterii se suprapun – sau ce ar putea contribui un lider spiritual la gandirea stiintifica – o vor gasi o lectura distractiva. Cartea ofera cel putin o idee despre cum am putea gasi o modalitate de a echilibra puterea si grija, de dragul umanitatii.
„A sosit timpul sa nu avem un sentiment de competitie, ci sa ne armonizam, sa lucram impreuna si sa impartasim unii cu altii – sa avem compasiune”, spune Dalai Lama. „De asta avem nevoie pentru propria noastra supravietuire.”