Recent, Google a anuntat ca programul sau activat prin voce, Google Assistant, va oferi o noua functie numita „Spune-mi ceva bun”. Utilizatorii pot acum da aceasta comanda si pot primi o multime de stiri pozitive.
Google nu este singurul punct de vanzare care ofera o alternativa la stirile intunecate cu care ne confruntam in fiecare zi. The New York Times are o pagina online numita „Remedieri”, care se concentreaza pe ceea ce fac oamenii pentru a combate bolile sociale, in SUA si in intreaga lume. Ziarul online olandez de Correspondent isi propune sa informeze si sa inspire simultan, la fel ca o sectiune a Montgomery Advertiser din Alabama.
Dupa cum explica cercetatorul media Karen McIntyre de la Virginia Commonwealth University, toate acestea fac parte dintr-o miscare de stiri numita jurnalism constructiv. Aceasta implica „crearea de povesti care sunt mai productive, mai orientate spre viitor, mai concentrate pe solutii”, spune ea.
Publicitate
X
Asta inseamna ca stirile tulburatoare – despre apele poluate ale orasului, violenta sexuala sau uciderea politiei, de exemplu – sunt pline de stiri mai pline de speranta despre ceea ce se face pentru a preveni aceste probleme in viitor. In loc sa ne provoace stres si anxietate, acest stil de jurnalism din ce in ce mai popular are potentialul de a ne ajuta sa ramanem informati, implicati si optimisti.
Vesti proaste, vesti bune
In mod traditional, organizatiile de stiri tind sa urmeze vechiul edict, „Daca sangereaza, conduce”. Oamenii sunt in mod natural atrasi de stirile negative, in parte pentru ca creierul nostru este pregatit sa scaneze mediul pentru pericol si sa-si aminteasca amenintarile mai tarziu, ca o modalitate de a promova supravietuirea. Dar expunerea la stimuli care induc frica din nou si din nou – cu imagini nelinistitoare care circula de pe tot globul datorita tehnologiei moderne – ne poate face sa ne simtim neputinciosi, ceea ce nu este bun pentru bunastarea noastra personala sau pentru societate in ansamblu.
„Cand oamenii se simt deprimati si fara speranta, nu vor sa se implice cu stirile”, spune McIntyre.
De fapt, un sondaj recent de la Harvard School of Public Health, Robert Wood Johnson Foundation si NPR a constatat ca citirea, vizionarea sau ascultarea stirilor negative este una dintre principalele cauze de stres in randul americanilor. Cercetarile sugereaza ca oamenii care consuma stiri negative in mod regulat tind, de asemenea, sa aiba mai putina incredere in liderii politici, evaluari mai scazute ale altor persoane si comunitati si mai multe probleme psihologice.
Programele de stiri negative „pot exacerba o serie de preocupari personale care nu sunt relevante in mod specific pentru continutul programului”, au scris cercetatorii din spatele unui studiu. Cu alte cuvinte, supararea de la stirile zilnice se poate scurge in alte parti ale vietii oamenilor.
Deci, cum ofera jurnalismul constructiv ceva diferit
In primul rand, este diferita de „stirile care te simti bine”, cum ar fi un pompier care salveaza o pisica sau un barbat care ofera imbratisari gratuite oamenilor de pe strada – povesti care inspira emotii pozitive, dar nu ofera neaparat o acoperire de stiri aprofundata a unor probleme importante. . Acele povesti calde si neclare au si beneficiile lor; dar jurnalismul constructiv ofera o versiune mai completa, dar convingatoare, a stirilor, spune McIntyre. Intr-o lucrare publicata in Journalism Practice, ea si jurnalista daneza Cathrine Gyldensted explica ca jurnalismul constructiv implica mai multe componente. Pe langa concentrarea pe solutii, include raportarea asupra contextelor istorice si sociale ale unor incidente specifice de stiri, utilizarea datelor fiabile pentru a analiza tendintele pe termen lung si evitarea tacticilor de interviu care creeaza drama fara a creste intelegerea.
Mai multe despre Positive Media
Explorati ce face continutul pozitiv sa devina viral.
Aflati cum media pozitiva ne poate face oameni mai buni.
Descoperiti cine este atras de mass-media inspiratoare.
Intr-un alt studiu, studentii au citit una dintre cele trei versiuni ale unui articol referitoare fie la graffiti in campus, fie la cresterea costurilor de scolarizare: o poveste in care a fost discutata o solutie la problema; o poveste in care a fost mentionata o solutie ineficienta; sau o poveste in care nu a fost prezentata nicio solutie. Ulterior, acei participanti care au citit povestile eficiente orientate spre solutii au simtit o emotie pozitiva mai mare si au avut atitudini mai favorabile fata de stiri decat cei care au citit celelalte doua versiuni.
Pe langa imbunatatirea sanatatii si longevitatii noastre, simtirea unor emotii mai pozitive ne-ar putea conduce la largirea lentilei atentiei si a interogarii, ceea ce este bun pentru sanatatea noastra psihologica si relatiile noastre. Si ne-ar putea impiedica sa ne intoarcem la ceea ce se intampla in lume.
„Daca incorporam o parte din aceste stiri constructive in dieta noastra mediatica obisnuita, putem atenua unele dintre efectele stirilor negative”, spune McIntyre.
Viitorul vestilor bune
Jurnalistii si cititorii par sa raspunda bine jurnalismului constructiv, potrivit sondajelor realizate de McIntyre si colegii de la Universitatea din Oregon. Dar ziarele se bucura de ochi pe pagina, iar editorii pot fi mai putin interesati de jurnalismul constructiv daca nu sunt convinsi ca isi va angaja cititorii.
In timp ce McIntyre recunoaste aceste preocupari, cercetarile au aratat ca contrariul este adevarat.
De exemplu, intr-un studiu care a comparat modul in care oamenii au raspuns la povestile cu valoare soc fata de povestile concentrate pe solutii, oamenii au fost mai dispusi sa citeasca povesti suplimentare despre o anumita problema atunci cand au citit piesa de solutii. Si un alt studiu a constatat ca participantii care citesc o poveste online axata pe solutii despre saracie au petrecut mai mult timp pe pagina decat cei care citesc o poveste similara fara un focus pe solutii.
„Ca jurnalisti, vrem sa implicam oamenii cu ceea ce facem”, spune ea. „Deci, nu are sens sa raportam stirile asa cum suntem noi, unde doar evidentiem conflictele si negativitatea.”
Sunt multe lucruri pe care nu le stim inca despre modul in care acest tip de jurnalism afecteaza comportamentul. Cercetarea este relativ tanara, desi cel putin unul dintre studiile lui McIntyre a aratat un rezultat interesant: oamenii care citeau stiri inspirate au fost mai dispusi dupa aceea sa se inscrie pentru actiuni generoase legate de poveste, cum ar fi semnarea unei petitii sau donarea de bani pentru a sprijini un cauza din poveste. Acest lucru reflecta alte studii care au descoperit ca oamenii care se confrunta cu sentimentul inaltator de inaltare morala – pe care stirile inspiratoare, orientate spre solutii ar putea genera – actioneaza mai altruist.
Chiar daca juriul este inca in discutie daca aceste noi modele de jurnalism pot spori bunatatea in lume, McIntyre este incurajat de succesul lor pana in prezent. Exista o foame pentru acest tip de stiri, sustine ea, care nu inlocuiesc stirile negative, ci le sporesc.
„Jurnalistii vor trebui intotdeauna sa raporteze despre probleme inerente negative”, spune ea. „Dar raportarea intr-un mod constructiv ar ajuta oamenii sa aiba o imagine mai realista a lumii.”
