Tehnologia poate aduce fericire. Oricine a gasit aplicatia de meditatie perfecta sau a descarcat fotografia unui nepot nu se va indoi de asta.
Dar tehnologia poate aduce, de asemenea, anxietate, stres si frustrare. Si asta pare sa fie si un dat, facandu-ne sa aruncam mainile in aer. Acceptam ca tehnologia va fi intotdeauna un amestec amestecat si trebuie sa luam raul cu binele.
Potrivit lui Amy Blankson, autoarea noii carti, The Future of Happiness: 5 Modern Strategies for Balancing Productivity and Well-Being in the Digital Era, aceasta atitudine este o problema.
Publicitate
X
„Pe masura ce tehnologia avanseaza si acceptam aceste schimbari fara pauza, imi fac griji ca poate fericirea noastra este lasata in urma, trecand mai departe in lista de prioritati”, scrie ea.
In schimb, sustine ea, ar trebui sa reluam controlul asupra fericirii noastre, facand pauze, devenind mai constienti de sine si stabilind obiective intentionate pentru interactiunile noastre tehnologice. In acest fel, vom cultiva mai multa conexiune si productivitate – si mai putin stres si singuratate – in viata noastra digitala.

Gasirea fericirii in lumea digitala

Nicio carte despre tehnologie nu ar fi completa fara a cita niste statistici nelinistitoare: tinerii petrec in medie sase sau mai multe ore pe zi pe telefoane, de exemplu, si 50% dintre adolescenti se simt dependenti de ei. Sase la suta dintre angajatii din SUA si-au verificat e-mailul de serviciu atunci cand ei sau sotul lor erau in travaliu!
Utilizatorul american obisnuit isi porneste telefonul de 46 de ori pe zi si doar uneori facem ceva util: cautam un restaurant pe Google Maps, de exemplu, sau setam o alarma. Alteori, suntem manati de un zumzet, un ping sau doar iluzia unuia – iar aceste intreruperi sunt costisitoare.
Cercetarile sugereaza ca a fi distras de la o sarcina (cum ar fi, sa zicem, munca) doar pentru un minut ne poate perturba memoria pe termen scurt, determinandu-ne sa uitam orice idei sau intentii ne-am avut in minte. Dupa o intrerupere de doar 2,8 secunde (timpul care ar putea dura citirea unui mesaj text), facem de doua ori mai multe erori la o sarcina complexa; dupa 4,4 secunde (timpul necesar pentru a scrie una), erorile noastre se tripleaza.
Dar Blankson vrea sa spuna si cealalta parte a povestii. „Va incurajez sa evitati drumul celor care spun apocalipsa tehnologiei, pentru ca nu vad ca este cu adevarat posibil sa eliminam tehnologia si nu cred ca ar trebui sa eliminam tehnologia pentru a gasi fericirea”, scrie ea. .
De exemplu, majoritatea utilizatorilor de internet spun ca e-mailul le-a imbunatatit relatiile cu familia (55 la suta) si prietenii lor (66 la suta). Jumatate dintre noi am intalnit pe cineva online cu care ne-am conectat ulterior in persoana, iar 22% dintre oameni sunt casatoriti, logoditi sau locuiesc cu cineva pe care l-au intalnit pentru prima data pe internet (si relatiile respective nu sunt mai putin stabile decat cele formate). in lumea reala”).
Potrivit unui studiu din 2014, angajatii care au dispozitive purtabile devin cu 8,5% mai productivi si cu 3,5% mai multumiti de locurile de munca pe care le fac – poate pentru ca invata sa se miste mai mult, isi imbunatatesc postura si se concentreaza.
„Tehnologia nu este o toxina pe care trebuie sa o scoatem din sistemele noastre – este un instrument”, scrie Blankson. „Si este un instrument pe care trebuie sa invatam sa-l folosim eficient.”

Cum sa folosesti tehnologia in mod intentionat

Cartea lui Blankson este plina de sfaturi despre cum sa surprinzi mai multe dintre beneficiile si mai putine dintre dezavantajele tehnologiei, impreuna cu povesti despre propriile triumfuri si esecuri. La ce se rezuma este sa ne gandim cand, cum si de ce folosim tehnologia.

Happy Apps

In cartea sa, Blankson recomanda unele dintre urmatoarele aplicatii si dispozitive:

Mindfulness:Headspace, Remindfulness, Muse Headband, Insight Timer, Mindfulness Training App

Recunostinta: Jurnal de recunostinta, Recunostinta 365,

Scop mai fericit: Traieste fericit, Traieste intentionat, Laboratoare de plasticitate, Potentia Labs

Daruire: Plateste inainte, Ripil, Deedtags, BeHppy, Mile de caritate, One Today, Feedie, Instead, GiveGab, Norm, Spare, GiveMob, Impossible, Donate a Photo, Nobly

Empathy: Moodies, Soul Pancake, Humans of New York, Campfire

Citizenship: SeeClickFix, PublicStuff, Change.org, Care2.com, NextDoor , Peer.by, CitizInvestor.com, Neighbor.ly

Consum constient: GoodGuide, Ecohabitude, Buycott Bun

social: Kiva, Kickstarter, Crowdrise, Indiegogo
De asemenea, asigurati-va ca consultati site-ul nostru Greater Good in Action pentru zeci de practici pentru o viata fericita si plina de sens.
Intr-un studiu, cercetatorii le-au instruit participantilor fie sa pastreze notificarile de pe smartphone-uri, fie sa le dezactiveze timp de o saptamana intreaga. Cei care aud ping-uri regulate au raportat ca sunt mai hiperactivi si neatenti, ceea ce a prezis o productivitate si o bunastare mai scazute.
Lectia
Dezactiveaza toate notificarile, cu exceptia celor mai importante, spune Blankson. (Eu insumi am oprit sunetul pentru majoritatea notificarilor mele cu mult timp in urma, permitandu-le sa apara in tacere si doar asta mi-a facut zilele mult mai linistite.)
Blankson recomanda, de asemenea, sa verificati e-mailurile, retelele sociale si stirile doar de trei ori pe zi. Ea citeaza cercetari care sugereaza ca oamenii care verifica e-mailul mai rar devin mai putin stresati si (la randul lor) au un somn mai bun, o conexiune sociala mai profunda si mai mult sens in viata.
Daca ideea de a te deconecta te face sa te simti nelinistit, intreaba-te de ce, sfatuieste Blankson. Poate ca ti-e teama de consecinte, daca nu, pentru cariera sau viata personala. Sau poate ca multitasking-ul constant te face sa te simti ocupat si important. „Intreruperile ne lasa sa ne simtim doriti si necesari, ceea ce poate deveni imbatator si captivant”, scrie ea.
In cele din urma, multe intreruperi tehnologice vin de la alti oameni si ne capteaza atentia pentru ca ne dorim conexiune, scrie ea. Aceeasi dorinta de conectare este o busola buna pentru a ne ghida: ar trebui sa imbratisam tehnologia atunci cand ne apropie, dar sa ne schimbam comportamentul atunci cand face contrariul.
Asta inseamna sa ne punem jos telefoanele si laptopurile in anumite momente, de exemplu, atunci cand avem o conversatie la serviciu, dar sa le ridicam in alte momente. De exemplu, Blankson incurajeaza familiile sa-si impartaseasca momentele de recunostinta pe Facebook sau Instagram si recomanda zeci de aplicatii care sa ne ajute sa devenim cetateni mai daruitori si empatici (vezi bara laterala).
Pe langa faptul ca este intentionat cand sa utilizati tehnologia, este, de asemenea, important sa alegeti in mod intentionat ce tehnologie sa utilizati. Potrivit lui Blankson, utilizatorii de tehnologie vin in trei variante: Embracers, carora le place sa fie de ultima generatie; Acceptatori, care merg impreuna cu tendintele mainstream; si Rezistori, care nu pot sau nu vor sa adopte anumite tehnologii. Stiind unde va potriviti, va poate ajuta sa decideti daca aveti nevoie sa obtineti un iPad, sa descarcati cel mai recent software de gestionare a proiectelor sau sa utilizati un instrument de urmarire a activitatii.
Intrebarea cheie de pus este: „Ma face aceasta tehnologie cu adevarat mai fericit si mai productiv
” Este o intrebare evidenta, desigur, dar pe care nu o ridicam intotdeauna.
In cele din urma, Blankson face ecou sfatul obisnuit de a face timp pentru a deconecta. Renuntarea la dispozitivele noastre ne poate imbunatati concentrarea, ajutandu-ne sa colaboram, sa invatam si sa socializam mai eficient. Intr-un experiment, lucratorii coreeni care au facut o pauza fara telefoanele lor s-au simtit mai energici si mai putin epuizati emotional, comparativ cu lucratorii care si-au adus telefoanele, chiar daca nu le-au folosit. Si studiile sugereaza acum ca copiii moderni trebuie sa se deconecteze in mod regulat pentru a diferentia lumea reala de cea virtuala.
Cartea lui Blankson nu este prima care ne spune ca tehnologia poate fi buna sau rea, ca depinde de modul in care o folosim si ca ar trebui sa fim mai atenti. Dar ceea ce adauga ea la discutie este o intelegere profunda a radacinilor bunastarii.
„Deciziile mici, care se simt neconexe si inofensive, sunt cei mai mari factori determinanti ai productivitatii noastre si, in cele din urma, a fericirii noastre”, scrie ea. Vietile noastre tehnologice sunt pline de mici decizii – sa nu comentem, sa pornim sau sa oprestim, sa ne intindem sau sa taci. Noi toti, prin micile noastre obiceiuri si alegeri zilnice, determinam daca cultura noastra tehnologica este una fericita.