Limbajul ne poate dezvalui convingerile si partinirile noastre ascunse, cum ar fi presupunerea ca barbatii sunt mai puternici in stiinta decat femeile, sau blondele sunt mai putin inteligente decat brunetele sau negrii sunt mai violenti decat albii. Si aceasta forma insidioasa de prejudecati poate fi devastatoare: cand fetele tinere sunt numite sefatoare, de exemplu – o tendinta adusa in lumina reflectoarelor de catre directorul operational al Facebook Sheryl Sandberg – sunt descurajate sa devina lideri.
Dar cercetarile indica faptul ca mindfulness poate ajuta la contracararea partinirilor implicite – iar un studiu recent publicat in jurnalul Mindfulness sugereaza ca poate face acest lucru pentru partinirile ascunse din limba noastra.
Cercetatorii numesc acest tip de partinire implicita „prejudecata lingvistica intergrup” (LIB). Inseamna ca indivizii se asteapta ca oamenii din „grupul lor” sa se comporte pozitiv si se asteapta ca cei din „grupul lor extern” sa se comporte negativ; la randul lor, ei vad aceste comportamente ca reflectari ale caracterului, iar acele judecati sunt reflectate in alegerea cuvantului lor.
Publicitate
X
Pentru a masura LIB, cercetatorii au cerut 84 de studenti de la Universitatea Emory sa atribuie descrieri desenelor animate care infatiseaza adulti in diferite scenarii. De exemplu, o imagine a aratat o persoana lovind o alta persoana. In timp ce acest lucru ar putea fi descris pur si simplu ca o persoana care o loveste pe alta, ar putea fi descrisa si ca cineva „agresiv”. Prima descriere este reala si exacta; al doilea face o inferenta despre caracter.
Daca participantii ar fi partinitori, ei ar avea tendinta de a folosi descrieri faptice atunci cand personajele de desene animate reprezentau pe cineva din grupul lor si descrieri de judecata atunci cand reprezinta un strain. Si tocmai asta au descoperit cercetatorii, cand i-au instruit pe participanti sa-si imagineze personajele fie ca prieteni, fie ca dusmani si apoi sa se cufunde pe deplin in gandurile si sentimentele lor.
Dar ar putea constientizarea sa modifice aceasta dinamica
Un alt grup din studiu a fost rugat sa participe cu atentie la desene animate, ceea ce inseamna sa-si observe gandurile ca fiind constructii mentale trecatoare care nu fac cu adevarat parte din evenimentul de desene animate. Pentru acest grup, tendinta lor de a oferi raspunsuri partinitoare a scazut.
Adesea, stereotipurile – despre, sa zicem, aspectul indivizilor, comportamentele, priceperea academica sau lipsa acestora – sunt profund inradacinate, rezultatul anilor de gandire partinitoare. Mindfulness pare sa fie un potential antidot impotriva partinirii lingvistice pe termen scurt si, spera cercetatorii, si pe termen lung, cu mai multa practica.
„Indiferent de intentiile noastre, limbajul pe care il folosim poate transmite implicit sau explicit partinire sub forma de stereotipuri si prejudecati”, scriu Lauren Ann McDonough Lebois de la Harvard Medical School si colegii Moses M. Tincher de la Universitatea Emory si Lawrence W. Barsalou de la Universitatea Emory. Universitatea din Glasgow. Dar „dovezile acumulate sugereaza ca atentia reduce cognitia stereotipa si prejudiciabila”.
Interactiunea cu oameni care sunt diferiti de noi – membri ai unui „grup in afara” – poate fi stresanta si, partial, aici poate juca un rol. Pe langa intreruperea tiparelor noastre initiale de gandire partinitoare, ar putea schimba si raspunsurile noastre fizice. Reducerea gandurilor cu prejudecati la „doar ganduri” care vor trece le poate reduce influenta; mainile umede ar putea fi un lucru din trecut — la fel si cuvintele cu prejudecati care ieseau din gura noastra.
