Laurie si Jamie au stat in biroul meu acum cateva luni, blocati intr-un impas prea obisnuit in terapia de cuplu. Saptamana anterioara, Laurie a descoperit ca Jamie facuse ceea ce parea de neiertat: avusese o scurta aventura cu noul asistent administrativ din biroul sau, in timp ce Laure era plecata in oras si isi vizita tatal bolnav. Jamie era cu adevarat regretat, dar avea si o ranchiura a lui in legatura cu cheltuirea repeta a lui Laurie cu cardul lor de credit, in ciuda numeroaselor sale solicitari de a ramane in limitele bugetului convenit.
Stim cu totii cat de dureros este sa suferi astfel de rani, tradari sau abuzuri – si ca aceasta durere sa se intareasca in resentimente sau resentimente de durata. Am petrecut 20 de ani ajutand cupluri precum Laurie si Jamie sa-si recapete un sentiment de incredere dupa ce si-au incalcat juramintele sau si-au incalcat acordurile. In acel timp, am descoperit ca a ajuta oamenii sa-si inteleaga motivatiile care stau la baza celuilalt este esential pentru a remedia o ruptura intre ei.
Dar am mai invatat ca a ajuta oamenii sa se ierte unii pe altii este esential, chiar si atunci cand exista motive intemeiate sa reziste. Intr-adevar, studiu dupa studiu a sugerat ca faptul ca nu putem ierta aceste greseli din trecut poate face ravagii asupra sanatatii noastre mentale si fizice.
Reclama
X
Iertarea este practica de a renunta la suferinta cauzata de greseala altcuiva (sau chiar de a noastra). Nu inseamna a scuza, a trece cu vederea, a uita, a tolera sau a banaliza raul sau a sari la o impacare prematura sau superficiala; nu necesita neaparat reconciliere. In schimb, implica schimbarea relatiei noastre intr-o ofensa prin intelegere, compasiune si eliberare. Doua decenii de cercetare in psihologia sociala au demonstrat in mod repetat beneficiile emotionale, fizice si sociale ale iertarii. Iertarea adevarata repara relatiile si restabileste bunastarea interioara.
Cu toate acestea, adesea ne este greu sa lasam drumul, sa iertam si sa mergem mai departe. Potrivit cercetarilor, chiar si atunci cand putem simti compasiune si empatie pentru persoana care ne-a facut rau, putem ramane blocati in frica sau ostilitate zile, luni, chiar ani.
De ce este ceva atat de bun pentru noi atat de greu de facut
Acestea sunt intrebarile pe care Ian Williamson de la New Mexico Highlands University si Marti Gonzales de la Universitatea din Minnesota le-au explorat prin cercetarile privind impedimentele psihologice ale iertarii.
Intr-un studiu recent publicat in jurnalul Motivation and Emotion, Williamson, Gonzales si colegii sai identifice trei mari categorii de „aversiune la iertare”. In mod traditional, ideile pentru a ajuta o persoana sa ierte pe alta au implicat fie extinderea empatiei sau compasiunea cuiva fata de infractor, fie „distantare”, nu luand lucrurile atat de personal. Dar cercetarile lor asupra aversiunii fata de iertare sugereaza o alta abordare: iertarea vine nu neaparat prin apelarea la bunatate sau compasiune, ci prin abordarea temerilor si preocuparilor victimei. Cercetarile lui Williamson si Gonzales sugereaza cum sa lucrati cu riscurile percepute pentru iertare si sa mergeti catre iertare intr-un mod sigur si autentic.
Mai jos ofer un scurt tur al celor trei bariere in calea iertarii, impreuna cu modalitati de a le depasi, bazandu-ne pe cercetare si pe propria mea experienta clinica cu sute de cupluri si indivizi. Intelegerea acestor bariere in calea iertarii poate fi foarte utila pentru clinicieni si pentru oricine s-a luptat vreodata sa ierte – cu alte cuvinte, pentru majoritatea dintre noi.
Bariera #1:
Sfaturi pentru a depasi lipsa de pregatire
1.Aminteste-ti momentul greselii pe care te straduiesti sa-l ierti. „Iluminati retelele” acestei amintiri evocand o imagine vizuala, observand emotiile care apar pe masura ce va amintiti aceasta amintire, observati unde simtiti acele emotii in corpul vostru ca contractie, greutate, agitare. Observa-ti gandurile despre tine si despre cealalta persoana acum, in timp ce evocati aceasta amintire. Lasa acest moment sa se instaleze in constientizarea ta.
2. Incepeti sa reflectati la care ar putea fi lectiile acestui moment: ce ati fi putut face diferit
Ce ar fi putut cealalta persoana sa faca diferit
Ce ati fi diferit de acum inainte
Cand putem transforma un moment regretabil intr-un moment de invatat, cand putem gasi chiar darul in greseala, ne putem deschide din nou perspectivele catre posibilitatile de schimbare si iertare.
Primul bloc este „nepregatirea”, pe care Williamson si Gonzales o definesc ca fiind o stare interioara de tulburare emotionala nerezolvata care poate intarzia sau deraia iertarea. Oamenii se pot simti blocati intr-o bucla de victima, ruminand asupra greselilor facute lor de o alta persoana sau de viata si nu pot sa-si schimbe perspectiva catre o viziune mai larga, pentru a gasi sensul, scopul, lectiile si posibilitatile de schimbare din evenimente.
Cine este cel mai probabil sa se confrunte cu lipsa de pregatireWilliamson si Gonzales au descoperit ca tendintele oamenilor de a fi anxiosi si de a rumege cu privire la severitatea comportamentului ofensator au prezis in mod fiabil o incapacitate de a ierta. Oamenii au aratat mai multa reticenta in a se indrepta catre iertare, mai ales atunci cand au avut teama ca ofensa se va repeta.
Cum putem depasi bariera nepregatiriiCercetarile lui Williamson si Gonzales valideaza intelepciunea populara ca „timpul vindeca toate ranile” si stabileste importanta de a nu grabi procesul, de a nu ajunge prea repede la iertare. Cu siguranta trecerea timpului este un factor important in a ajuta oamenii sa se indeparteze de durerea initiala, confuzia si mania; il ajuta pe infractor sa stabileasca un istoric al noului comportament de incredere si o ajuta pe victima sa recadreze gravitatea vatamarii in contextul mai larg al intregii relatii.
De-a lungul celor trei luni in care am lucrat cu Laurie si Jamie, i-am vazut confruntandu-se si in cele din urma depasind bariera nepregatirii. Luand atat de mult timp, Laurie a reusit sa plaseze transgresiunea lui Jamie in contextul unei casnicii de 17 ani care supravietuise deja unor provocari si mai mari decat comportamentul in afara limitelor de o noapte a lui Jamie. Si de-a lungul timpului, Jamie a reusit sa aiba incredere in schimbarea obiceiurilor lui Laurie in ceea ce priveste cheltuielile, relaxandu-i vigilenta cu privire la fiecare miscare a ei.
Bariera #2: Autoprotectia
Cum sa stabiliti limite
1. Identificati o limita pe care ati fost reticente sa o stabiliti cu persoana pe care va straduiti sa o iertati.
2.Clarificati in propria minte cum stabilirea acestei limite reflecta si serveste propriile valori, nevoi si dorinte. Reflectati la intelegerea dvs. despre valorile si dorintele celeilalte persoane. Observati orice punct comun intre voi doi; observati diferentele.
3. Initiaza conversatia despre limite cu cealalta persoana. Incepe prin a-ti exprima aprecierea pentru el sau ea care te asculta. Prezentati subiectul; declara-ti intelegerea propriilor nevoi si a lor.
4. Spuneti termenii limitei dvs., simplu, clar, fara echivoc. Ai declarat deja valorile, nevoile si dorintele din spatele limitei; nu trebuie sa va justificati, sa explicati sau sa va aparati pozitia. Precizati consecintele pentru relatie daca aceasta limita nu este respectata.
5.Negociaza cu cealalta persoana ce comportamente poate face, pana cand, pentru a demonstra ca iti inteleg limita, nevoia, beneficiul ei.
6. La sfarsitul perioadei de „test” specificate, discutati cu persoana dumneavoastra despre schimbarile in relatie, daca limita a fost respectata sau urmatorul pas in consecinte daca limita nu este respectata. Poate fi necesar sa repeti acest exercitiu de multe ori pentru a schimba dinamica relatiei tale.
Al doilea blocaj al iertarii este „autoprotectia” – o teama, de multe ori legitima, ca iertarea se va intoarce impotriva lui si va lasa persoana care ofera iertare vulnerabila la raniri suplimentare, agresiuni, incalcari ale granitelor, exploatare sau abuz.
Cine este cel mai probabil sa experimenteze autoprotectiaOamenii care au experimentat in mod repetat un comportament daunator si lipsa de remuscari sau scuze pentru acel comportament, sunt cel mai probabil sa reziste iertarii partii care a ofensat, potrivit cercetarii lui Williamson si Gonzales. De fapt, ei au descoperit ca chiar si cea mai puternica motivatie de a ierta — de a mentine o relatie stransa — poate fi atenuata de gravitatea perceputa a infractiunii si/sau de o lipsa perceputa de scuze sincere sau remuscari. Refuzul de a ierta este o incercare de a recalibra puterea sau controlul in relatie.
Potrivit studiului lor, una dintre cele mai grele decizii cu care se confrunta oamenii vreodata cu privire la iertare este: Imi pot satisface nevoile principale in aceasta relatie
sau trebuie sa renunt la aceasta relatie pentru a-mi satisface nevoile principale, inclusiv nevoile de siguranta si incredere.
Comportamentul continuu al infractorului este cheia aici. Daca comportamentul vatamator continua, daca orice sentiment de abatere este negat, daca impactul comportamentului este minimizat, daca sentimentul de sine al destinatarului continua sa fie diminuat de catre altul sau increderea continua sa fie rupta sau victima continua sa fie invinuita pentru comportamentul infractorului — daca cineva se confrunta cu unul sau toti acesti factori, atunci iertarea poate incepe sa para un lucru imposibil, daca nu chiar stupid.
Cum putem depasi bariera autoprotectiei„Victimele pot fi ingrijorate in mod legitim de faptul ca iertarea le deschide spre victimizare in continuare”, scriu cercetatorii. „In mod intrigant, atunci cand oamenii se percep a fi mai puternici in relatia lor, au mai multe sanse sa ierte, poate pentru ca au mai putine preocupari de autoprotectie in relatiile cu infractorii lor.”
Cu alte cuvinte, oamenii au uneori temeri de inteles ca oferirea de iertare va fi interpretata (gresit) de catre infractor ca dovada ca pot scapa din nou cu acelasi comportament. Oamenii de foarte multe ori trebuie sa invete ca au dreptul sa stabileasca si sa impuna limite legitime intr-o relatie. Iertarea poate implica, de asemenea, sa nu mai fii intr-o relatie cu infractorul sau sa schimbe regulile si dinamica puterii pentru continuarea relatiei.
Numai cand Laurie si-a oprit cheltuielile excesive si a ajuns sa respecte limitele lui Jamie in bugetul lor lunar, Jamie si-a putut relaxa nevoia de autoprotectie si a oferi iertare reala pentru greselile din trecut ale lui Laurie. Cand Laurie putea sa aiba din nou incredere in sinceritatea remuscarilor si scuzele lui Jamie pentru tradarea lui si sa aiba incredere ca, intr-adevar, comportamentul nu se va mai intampla niciodata, isi putea relaxa nevoia de autoprotectie si de iertare.
Bariera #3: Preocuparile „fata”
Cum sa te vezi pe tine insuti
1. Stai confortabil, permitandu-ti ochii sa se inchida usor. Concentrati-va atentia asupra respiratiei.
2. Cand esti gata, adu-ti in minte pe cineva din viata ta in prezenta caruia te simti in siguranta. Aceasta persoana ar putea fi un prieten drag, un terapeut, un profesor, o figura spirituala, propriul tau sine mai intelept.
3. Imagineaza-ti ca stai cu aceasta persoana fata in fata. Vizualizati persoana care va priveste cu acceptare si tandrete, apreciere si incantare. Simtiti-va ca primiti dragostea si acceptarea lui pentru tine.
4. Acum imaginati-va ca sunteti cealalta persoana, privindu-va prin ochii lui. Simte dragostea si deschiderea acelei persoane indreptate catre tine. Vezi in tine bunatatea pe care o vede celalalt in tine. Savureaza aceasta constientizare a propriei tale bunatati.
5. Acum revino la a fi tu insuti. Esti din nou in propriul tau corp, experimentand cealalta persoana care te priveste din nou, cu atata dragoste si acceptare. Observati cum si unde simtiti acea iubire si acceptare in corpul vostru – ca un zambet, ca o caldura in inima voastra – si savurati-o.
6.Fa-ti un moment pentru a reflecta asupra experientei tale. Recuperezi din nou o viziune pozitiva asupra propriului tau sine. Stabiliti intentia de a va aminti acest sentiment atunci cand aveti nevoie.
Al treilea bloc este preocuparile „fata” – ceea ce am putea numi nevoia de a salva fata in fata altor oameni si de a-si proteja propria reputatie publica, precum si de a evita amenintarile la adresa propriului concept de sine – adica, sentimentul ca „sunt un pushover” sau „Sunt un pres”.
Ca fiinte sociale, suntem pregatiti sa nu dorim sa parem slabi sau vulnerabili sau patetici in fata altor oameni. Ne vom proteja de a simti rusine interioara in multe feluri, care poate include reticenta de a ierta. Cercetatorii au descoperit, de asemenea, ca pastrarea unei ranchiuni poate oferi oamenilor un sentiment de control in relatiile lor; se pot teme ca iertarea ii va face sa piarda aceasta „putere sociala”. Daca preocuparile noastre cu privire la salvarea fetei stimuleaza dorinta de a razbuna sau de a cauta razbunare mai degraba decat a ierta, este posibil sa fie nevoie sa ne reintarim sentimentul interior al valorii de sine si al respectului de sine inainte ca iertarea sa poata fi o optiune.
Cine este cel mai probabil sa se confrunte cu ingrijorariOamenii care simt ca valoarea lor de sine a fost diminuata de infractiune sau care se confrunta cu o amenintare la adresa sentimentului lor de control, apartenenta sau reputatie sociala sau chiar simt nevoia de razbunare, au mai multe sanse sa se confrunte cu preocuparile care le-ar putea bloca. iertare. „In masura in care victimele se tem ca ar putea parea slabe prin iertare si sunt preocupate de proiectarea unei imagini a puterii si a controlului interpersonal, ar trebui sa se simta mai contrarii fata de perspectiva iertarii”, scriu cercetatorii.
Cum putem depasi bariera preocuparilor facialeFoarte des, oamenii care au fost raniti de altcineva au nevoie sa-si recupereze propriul sentiment al respectului de sine si al valorii de sine pentru a crea spatiul mental in care iertarea pare o optiune reala. Trebuie sa dezvoltam si sa mentinem o realitate subiectiva interioara – un sentiment de sine – care este independent de opiniile si asteptarile negative ale altor oameni de la noi. Prietenii buni, membrii familiei de incredere, terapeutii sau clerul pot fi de mare ajutor in functionarea ca un Celalalt Adevarat pentru Sinele Adevarat al cuiva – sunt figuri care pot ajuta la generarea unui sentiment mai pozitiv de sine.
Laurie si Jamie isi pastrasera luptele private de prieteni sau familie, asa ca nu aveau ingrijorari serioase cu privire la reputatia sociala. Dar au trebuit sa treaca dincolo de comportamentele de rusine si de invinovatire predominante atunci cand au intrat pentru prima data in terapia de cuplu. Trebuiau sa lucreze pentru a nu lua lucrurile atat de personal si pentru a se simti din nou apreciati si demni unul in ochii celuilalt inainte de a putea trece spre iertare.
Iertarea nu este usoara. Este nevoie de intentie sincera si practica diligenta in timp. Dar depasirea reticentei, chiar si a refuzului de a ierta, poate fi facilitata prin intelegerea acestor aversiuni specifice fata de iertare si prin implementarea strategiilor pentru a aborda aceste bariere cu pricepere.
