Articole despre
spiritualitate
si mai multe
Derulati in sus
Un studiu sponsorizat de GGSC a constatat ca compasiunea este mai putin importanta pentru a-i determina pe cei religiosi sa faca acte de bunatate. Dar asta nu inseamna ca sunt mai putin plini de compasiune!
De
Emiliana R. Simon-Thomas
| 9 mai 2012
Print
Bookmark
Ajutor pentru cei saraci la o manastire budista tibetana din Nepal.
© Wonderlane
Saptamana trecuta, am raportat rezultatele unui studiu sponsorizat de GGSC despre relatia dintre actiunea plina de compasiune si credinta religioasa.
Rezultatele
Oamenii cu o compasiune mai inalta au facut acte de bunatate in lumea reala mai des decat cei cu mai putina – ceea ce nu este o surpriza. Dar acest efect s-a dovedit a fi mult mai puternic la persoanele mai putin religioase decat la persoanele cu o mare credinta, la care unii s-ar putea sa nu se astepte.
Unii comentatori de pe Facebook si din alte parti au auzit acest rezultat ca insemnand ca religia ii face pe oameni mai putin compasiva. Dar, de fapt, inseamna ca compasiunea pur si simplu nu joaca un rol la fel de puternic in a-i determina pe cei religiosi sa actioneze cu amabilitate in lume.
Reclama
X
Asa ca oamenii inalt religiosi nu sunt mai putin induiosati – doar ca sunt mai putin miscati de compasiune catre acte de bunatate, posibil pentru ca comportamentul plin de compasiune este mai inradacinat de credinta lor. Se pare ca sentimentele de compasiune sunt mai esentiale pentru a-i determina pe atei si pe oamenii mai putin religiosi sa incerce sa usureze suferinta, posibil pentru ca au mai putine, sau poate mai putin rigide, orientari comportamentale.
Am fost invitat sa discut despre studiul „Imaginea de ansamblu cu Thom Hartmann”, care a intitulat segmentul „Cine este mai plin de compasiune… atei sau fundamentalisti
” Dar, asa cum sper sa iasa in evidenta in segment, rezultatele sunt mai complicate decat ceea ce titlul sugereaza.
De fapt, rezultatele arata ca oamenii inalt religiosi au manifestat mai multe acte amabile in lume, indiferent de cat de plini de compasiune au fost.
In experiment, oamenii au fost adusi in laborator si li s-au aratat videoclipuri, unul evocator de compasiune si celalalt neutru, apoi li s-a cerut sa joace un joc de impartire a banilor. Din nou, sentimentele de compasiune masurabila, de moment, i-au determinat pe cei nereligiosi sau mai putin religiosi sa fie mai generosi. Dar asta nu a contat pentru oamenii extrem de religiosi – indiferent daca au vazut videoclipul neutru sau pe cel care induce compasiune, au aratat aceleasi niveluri de partajare.
Cercetatorii s-au uitat, de asemenea, la comportamentul oamenilor in timpul mai multor jocuri de schimb economic si le-au cerut participantilor sa se evalueze pe ei insisi in functie de cat de plini de compasiune s-au simtit in acest moment. In concordanta cu cele doua rezultate anterioare, oamenii foarte religiosi au fost generosi si cooperanti in jocuri, indiferent de cat de bine s-au evaluat pe ei insisi in ceea ce priveste sentimentele de compasiune de moment, in timp ce oamenii mai putin religiosi au fost mult mai buni daca au simtit mai multa compasiune.
Morala povestii
Nu este ca a fi religios provoaca mai putina sau mai multa compasiune; este ca altruismul popoarelor inalt religioase este mai putin legat de experientele de compasiune. Dar in randul ateilor, agnosticilor si oamenilor ocazional religiosi, compasiunea pare sa joace un rol mult mai important in stimularea comportamentelor amabile, generoase, cooperante si binevoitoare.
Despre autor
Emiliana R. Simon-Thomas
Emiliana R. Simon-Thomas, Ph.D., este directorul stiintific al Greater Good Science Center, unde conduce programul de burse de cercetare al GGSC si serveste ca co-instructor al stiintei sale cursuri online de Fericire si Stiinta fericirii la locul de munca.
S-ar putea sa va placa si
comentariile
Pentru a fi corect, studiul a fost inteles gresit, deoarece
comunicatul de presa este ingrozitor de inselator/prost
scris. Din comunicatul de presa: „Cand s-au
uitat la cat de multa compasiune i-a motivat
pe participantii sa fie caritabili in moduri precum oferirea de
bani sau mancare unei persoane fara adapost, necredinciosii
si cei care aveau un rating scazut in religiozitate au iesit in
frunte”
un alt citat din Dr. Willer: „In general, aceasta
cercetare sugereaza ca, desi oamenii mai putin religiosi
au tendinta de a avea mai putina incredere in SUA, atunci cand
se simt plini de compasiune, ei pot fi de fapt mai
inclinati sa-si ajute concetatenii decat
oamenii mai religiosi”
. Par sa fie in concordanta cu
rezultatele reale ale studiului (sub compasiune, mai putini
religiosi nu au fost mai generosi, au fost la fel de
generosi).
Cum le citesti fara a deduce ca cei
mai putin religiosi sunt mai generosi
FB | 22:34, 9 mai 2012 | Link
Desi sunt atat catolic, cat si budist tibetan,
sunt foarte sceptic fata de presupunerile neexaminate ca
diverse practici si credinte provoaca
actiuni compasionale sau altruiste.
Scepticismul meu a avut un impact destul de mare cand am vazut
capitolul 14 din „American Grace”
, studiul istoric al religiei in America al lui Putnam si Campbell.
Vizitatorii frecventi la biserica s-au dovedit a fi MULT mai
generosi. Cateva detalii sunt in cea mai recenta
intrare de pe blog la http://stevendeedon.wordpress.com.
Steven Deedon | 9:02, 16 mai 2012 | Link
De ce toata lumea danseaza in jurul evident
credinciosilor religiosi se tem de pedeapsa de la zeul lor punitiv. Ei cred ca faptele bune ii vor aduce bine cu tipul cel mare in ziua judecatii. Vorbiti despre comportamentul de autoservire.
JT | 8:59, 17 mai 2012 | Legatura
JT: Este absolut irelevant daca exista o anumita preocupare de sine, mai ales cand cei care merg frecvent la biserica sunt de PATRU ORI (400%) la fel de generosi decat cei care frecventeaza rar sau vreodata. Cititi numerele (s-ar putea sa nu existe sociolog american mai respectat decat David Putnam).
Steven Deedon | 14:08, 17 mai 2012 | Link
Poate ca cel mai graitor al acestui articol sunt reactiile la acesta – A numi motivatiile „autoservire din frica” este ratarea sensului. Personal nu sunt surprins cum rezultatul evident ar fi rasucit de presa. (Sugestie: nu frica ii determina pe cei religiosi sa fie mai daruitori pentru cei care au nevoie in mod constant; mai degraba este credinta in ceva mai mare decat ei insisi).
Poate ca acest articol a descoperit ceva si mai interesant
Cum ar fi, oh, poate, sa spunem… resentimente fata de rezultatele aparente ca toti acei oameni „religiosi” egoisti si infricosati, de fapt, fac din lume un loc *mai bun*
Gasp—Nuuuuuuu!
Jim W | 22:54, 22 ianuarie 2013 | Link
comentarii blog sustinut de Disqus
Acest articol – si tot ce este de pe acest site – este finantat de cititori ca tine.
Deveniti un membru abonat astazi. Ajutati-ne sa continuam sa aducem „stiinta unei vieti pline de sens” pentru dvs. si pentru milioane de oameni de pe tot globul.
