Prin definitie, empatia este o practica sociala – este un brat in jurul umarului si cateva cuvinte linistitoare, un „te aud”.
Dar doua noi studii sugereaza ca oamenii empatici nu sunt doar priceputi sa navigheze in emotiile altora. De asemenea, sunt in contact cu propriile sentimente, ceea ce inseamna ca constientizarea de sine poate fi unul dintre fundamentele empatiei.
Cele doua studii, publicate in Emotion and Mindfulness, au chestionat peste 700 de studenti. Elevii au raspuns la intrebari despre constiinta lor emotionala de sine si empatia lor, inclusiv atat empatia cognitiva (abilitatea de a intelege emotiile si perspectivele celorlalti), cat si empatia afectiva (raspunsul lor emotional la sentimentele altora).
Reclama
X
Rezultatele pentru ambele grupuri au fost aceleasi: cu cat elevii au demonstrat mai multa constientizare de sine, cu atat empatia lor cognitiva este mai mare.
Pentru a obtine o imagine si mai precisa a empatiei, cercetatorii din studiul Emotion au oferit participantilor un test. Ei au vizionat videoclipuri cu alti studenti aflati intr-o situatie stresanta – pregatindu-se si apoi sustinand un discurs de cinci minute despre motivul pentru care ar trebui sa fie angajati pentru jobul lor de vis – si au incercat sa discerne ce simteau elevii din videoclipuri inainte si dupa discurs. (Elevii care au vorbit si-au evaluat sentimentele, astfel incat cercetatorii sa poata compara evaluarile pentru a masura empatia.)
Din nou, participantii mai constienti de sine au excelat la acest test de empatie cognitiva. In comparatie cu colegii lor mai putin constienti de sine, ei au putut detecta mai bine emotiile negative la elevii care tocmai tinusera un discurs.
„Claritatea emotionala si empatia cognitiva pot fi asociate, deoarece ambele constructe implica identificarea si descrierea experientelor emotionale – despre sine pentru claritate emotionala si ale altora pentru empatie cognitiva”, scriu cercetatorul Nathaniel Eckland si colegii sai.
In ambele studii, totusi, studentii constienti de sine nu au avut o empatie afectiva mai mare. Se pare ca abilitatea de a-ti eticheta, descrie si procesa propriile sentimente este legata de intelegerea a ceea ce pot simti ceilalti, dar nu neaparat sa simti singur acele sentimente.
Pentru cei care se lupta cu constientizarea de sine, poate parea o abilitate descurajanta de cultivat, dar studiul publicat in Mindfulness ofera cateva indrumari. Elevii au raspuns, de asemenea, la chestionare despre constientizarea lor, iar elevii mai constienti de sine au avut tendinta de a fi mai atenti: mai atenti si constienti de momentul prezent, fara a judeca. Intr-adevar, alte cercetari sugereaza ca o modalitate de a intra in contact cu gandurile si sentimentele tale este prin practicarea atentiei.
„Primim o multime de mesaje ca emotiile nu sunt importante, asa ca multi oameni invata sa le raspunda ignorandu-le sau dorindu-si sa dispara”, spune Eckland. „Aprecierea si acordarea atentiei semnalelor [emotionale] va poate ajuta sa va imbunatatiti cunostintele despre ceea ce incearca ei sa spuna.”
Helen MacDonald, profesor asistent de psihologie la Colegiul Emmanuel si autor principal al lucrarii Mindfulness, sugereaza, de asemenea, psihoterapia ca fiind una dintre cele mai bune cai de constientizare de sine.
Participantii la aceste studii au fost in mare parte tinere, femei albe, iar cercetarile viitoare ar putea explora daca acest tipar se mentine in randul oamenilor de alte varste si culturi. Intre timp, ele reprezinta un mod provocator, nou de a gandi despre empatie si constientizarea emotionala. Reflectarea asupra durerii si dorintelor noastre cele mai interioare poate fi egoista sau auto-indulgenta, dar lucrurile pe care le invata despre emotii se aplica intregii rase umane.
„Ideea ca empatia poate incepe cu constientizarea de sine este convingatoare pentru mine”, spune MacDonald.
Asadar, inainte de a te pune in pielea altcuiva, s-ar putea sa te uiti mai intai la propria ta incaltaminte!
