Acest articol este adaptat dintr-o discutie a lui Richard Davidson, neurostiinta si fondator al Centrului pentru Minti Sanatoase de la Universitatea din Wisconsin, Madison, la recenta conferinta Mindfulness & Well-Being at Work a Greater Good Science Center.
Starea de bine este o abilitate.
Toata munca pe care eu si colegii mei am facut-o duce inevitabil la aceasta concluzie centrala. Starea de bine nu este in principiu diferita de a invata sa cante la violoncel. Daca cineva exerseaza abilitatile de bunastare, se va imbunatati.
Reclama
X
Pe baza cercetarilor noastre, bunastarea are patru componente care au primit fiecare o atentie stiintifica serioasa. Fiecare dintre aceste patru are radacini in circuite neuronale si fiecare dintre aceste circuite neuronale prezinta plasticitate – asa ca stim ca daca exercitam aceste circuite, ele se vor consolida. Practicarea acestor patru abilitati poate oferi substratul pentru o schimbare de durata, care poate ajuta la promovarea unor niveluri mai ridicate de bunastare in viata noastra.

1. Rezilienta

Richard J. Davidson la Mindfulness & Well-Being at Work
Pentru a parafraza autocolantul, se intampla lucruri. Nu ne putem proteja de aceste lucruri, dar putem schimba modul in care raspundem la acestea.
Rezilienta este rapiditatea cu care ne revenim din adversitate; unii oameni se recupereaza incet, iar altii se recupereaza mai repede. Stim ca persoanele care arata o recuperare mai rapida in anumite circuite neuronale cheie au niveluri mai ridicate de bunastare. Sunt protejati in multe feluri de consecintele adverse ale prastilor si sagetilor vietii.
Cercetari recente pe care le-am efectuat in laboratorul nostru de la Universitatea din Wisconsin-Madison – o lucrare foarte noua care nu a fost inca publicata – au intrebat daca aceste circuite specifice ale creierului pot fi modificate prin practica regulata in meditatia simpla a atentiei.
Raspunsul este da, dar aveti nevoie de cateva mii de ore de practica inainte de a vedea schimbarea reala. Spre deosebire de celelalte componente ale bunastarii, este nevoie de ceva timp pentru a va imbunatati rezistenta. Nu este ceva care se va intampla rapid, dar aceasta perspectiva poate inca sa ne motiveze si sa ne inspire sa continuam sa meditam.

2. Perspectiva

Cea de-a doua cheie a bunastarii — perspectiva — este in multe privinte reversul primei. Folosesc perspectiva pentru a ma refer la capacitatea de a vedea pozitiv in ceilalti, capacitatea de a savura experiente pozitive, capacitatea de a vedea o alta fiinta umana ca o fiinta umana care are bunatate de baza innascuta.
Chiar si persoanele care sufera de depresie arata activare in circuitul creierului care stau la baza perspectivei, dar in ei nu dureaza – este foarte trecator. Aici, spre deosebire de rezilienta, cercetarile indica faptul ca practicile simple de meditatie iubitoare si compasiune pot modifica acest circuit destul de repede, dupa o doza foarte, foarte modesta de practica.
Am publicat un studiu in 2013 in care indivizii care nu au meditat niciodata inainte au fost repartizati aleatoriu intr-unul din cele doua grupuri. Un grup a primit o forma seculara de antrenament pentru compasiune, iar celalalt a primit un antrenament de reevaluare cognitiva, o strategie de reglare a emotiilor care provine din terapia cognitiva. Am scanat creierul oamenilor inainte si dupa doua saptamani de antrenament si am constatat ca, in grupul de compasiune, circuitele creierului care sunt importante pentru aceasta perspectiva pozitiva au fost consolidate. Dupa doar sapte ore – 30 de minute de practica pe zi timp de doua saptamani – nu numai ca am observat schimbari in creier, dar aceste schimbari au prezis si un comportament bun si util.

3. Atentie

Al treilea element de baza al bunastarii va poate surprinde. Este atentie.

Alaturati-va noua pentru o conversatie intre Dr. Richard Davidson si Lama Tsomo

Pe 26 aprilie 2016, GGSC gazduieste „Take 10 Minutes, Change the World: A Conversation Between Richard Davidson, Ph.D., and Lama Tsomo.” Inregistreaza-te acum!
Pentru a parafraza titlul unei lucrari foarte importante care a fost publicata cu cativa ani in urma de un grup de psihologi sociali de la Harvard, „O minte ratacitoare este o minte nefericita”. In acest studiu special, cercetatorii au folosit telefoane inteligente pentru a-i intreba pe oameni asa cum erau in lumea reala, punand, in esenta, trei intrebari:
Ce faci acum
Unde iti este mintea in acest moment
Este concentrat pe ceea ce faci sau este concentrat in alta parte
Cat de fericit sau nefericit esti acum
Intr-un grup mare de adulti din America, cercetatorii au descoperit ca oamenii isi petrec in medie 47% din viata de veghe fara sa acorde atentie la ceea ce fac. Patruzeci si sapte la suta din timp!
Va puteti imagina o lume in care numarul respectiv sa scada putin, chiar si cu 5 la suta.
Imagineaza-ti ce impact ar putea avea asupra productivitatii, asupra aparitiei, asupra prezentarii unei alte persoane si a ascultarii profunde.
Aceasta calitate a atentiei este atat de importanta incat William James, in foarte faimosul sau volum in doua volume, Principiile psihologiei, are un intreg capitol despre atentie. El a spus ca abilitatea de a readuce in mod voluntar o atentie ratacitoare din nou si din nou este insasi radacina judecatii, caracterului si vointei. Si a continuat spunand ca o educatie care sporeste atentia ar fi educatia prin excelenta. Dar, continua el, este mai usor sa definesti acest ideal decat sa dai instructiuni practice pentru a-l realiza. Astazi, avem pasi practici pentru educarea atentiei. Si cred ca daca James ar fi avut mai mult contact cu practicile contemplative, le-ar fi vazut instantaneu ca vehicule pentru educarea atentiei.

4. Generozitate
Acum exista o multitudine de date care arata ca atunci cand indivizii se angajeaza intr-un comportament generos si altruist, activeaza de fapt circuite din creier care sunt cheie pentru promovarea bunastarii. Aceste circuite sunt activate intr-un mod care este mai durabil decat modul in care raspundem la alte stimulente pozitive, cum ar fi castigarea unui joc sau castigarea unui premiu.
Fiintele umane vin pe lume cu bunatate innascuta, de baza. Cand ne angajam in practici care sunt concepute pentru a cultiva bunatatea si compasiunea, de fapt nu cream ceva de novo – nu cream de fapt ceva care nu exista deja. Ceea ce facem este sa recunoastem, sa intarim si sa cultivam o calitate care a existat de la inceput.
Creierul nostru este in mod constant modelat in mod constient sau fara sa vrea – de cele mai multe ori fara sa vrea. Prin modelarea intentionata a mintii noastre, ne putem modela creierul in moduri care sa permita consolidarea acestor patru constituenti fundamentali ai bunastarii. In acest fel, ne putem asuma responsabilitatea pentru propriile noastre minti.