Cei mai multi dintre noi ar dori sa fim mai fericiti la locul de munca – sa putem spune ca orele si efortul pe care le dedicam acesteia contribuie cu adevarat la cat de fericiti suntem in viata.
Cum ajungem acolo
La fel ca fericirea in general, fericirea la locul de munca nu inseamna sa incercam sa fii vesel si entuziast tot timpul. Potrivit cercetarilor, fericirea la locul de munca este mult mai profunda. In seria de cursuri ale Greater Good Science Center despre Stiinta fericirii la locul de munca, oferim un cadru de organizare – numit PERK – care distileaza fericirea la locul de munca in constructe cheie care pot fi consolidate:
Scop: Simtirea ca munca ta se aliniaza cu valorile fundamentale si contribuie semnificativ la ceva dincolo de tine.
Logodna: te simti curios, interesat si inspirat; experimentarea fluxului; si sa fie dedicat pentru a face progrese la locul de munca.
Rezilienta: a fi capabil sa faca fata esecurilor si dificultatilor in moduri care sa favorizeze invatarea si cresterea la locul de munca.
Bunatate: un climat social de incredere, prietenos si cu adevarat sustinator la locul de munca.
Testul nostru de fericire la locul de munca se bazeaza pe cadrul PERK si am analizat date de la putin sub 6.000 dintre primii respondenti care l-au sustinut. Fericirea medie a oamenilor la locul de munca este de 72 din 100 (ceea ce este mai rau decat pare, avand in vedere ca cel mai mic scor posibil este 20). Descoperirile ofera nu doar un instantaneu al bunastarii la locul de munca in randul participantilor nostri internationali de chestionare, ci si cateva oportunitati promitatoare pentru cresterea fericirii la locul de munca.
1. Toata lumea ar putea folosi un pic mai multa bunavointa la locul de munca
Publicitate
X
Cand oamenii raporteaza bunavointa la locul de munca, aceasta include atat actionarea cu amabilitate fata de ceilalti, cat si a fi tratati cu bunatate. Dintre cele patru aspecte ale fericirii la locul de munca, bunatatea a fost evaluata cel mai scazut, cu o medie de 70,3 – si este, de asemenea, aspectul care pare sa fie cel mai putin afectat de industrie sau de pozitie. Cu alte cuvinte, bunatatea poate fi determinata in primul rand de cultura pe care colegii o creeaza impreuna, nu de natura muncii in sine.
In chestionarul nostru, le-am rugat oamenilor sa indice in ce domeniu lucreaza (de exemplu, constructii sau drept) si care este rolul lor de munca (personal suport, management mediu etc.). Nu este surprinzator ca oamenii care lucreaza in organizatii nonprofit si in domeniul sanatatii – unde grija este parte a misiunii lor – au avut tendinta de a raporta mai multa bunatate la locul de munca. Iar oamenii cu mai multa libertate, putere sau bani – inclusiv cei care desfasoara activitati independente, cei cu cele mai mari venituri si oamenii din conducerea superioara – au raportat, de asemenea, mai multa bunatate. Acest lucru se poate datora faptului ca oamenii in roluri de conducere mai bine platite primesc mai multa curtoazie si respect din partea celorlalti sau pentru ca (in cazul lucratorilor independenti) au mai multe alegeri cu cine sa lucreze.
Dar aceste diferente erau relativ mici. A existat mai multa variabilitate in ceea ce priveste bunavointa in industrii si rolurile profesionale – ceea ce este o veste buna pentru cei dintre noi care nu sunt angajati nonprofit sau directori executivi. Acest lucru sugereaza ca toti avem un spatiu de miscare.
Conform mai multor studii despre practicile pozitive la locul de munca, conduse de Kim Cameron la Centrul Michigan pentru Burse Organizationale Pozitive, comportamentele respectuoase, prietenoase si de sustinere care includ bunatatea pot fi antrenate, ca orice alt obicei. Putem exersa pentru a deveni mai buni la ei, in orice context, chiar si in munca.
Liderii isi pot evalua propria caldura sau energia relationala – cat de inspirati si revigorati (fata de epuizati si epuizati) se simt oamenii dupa ce interactioneaza cu ei – si pot beneficia de formare pentru a-si imbunatati abilitatile interpersonale. Organizatiile pot stimula bunatatea oferind instruire in compasiune, in timp ce indivizii pot incerca practici utile precum acestea:
Acte aleatorii de bunatate, care implica sa faci ceva cu intentie pentru a incanta pe altcineva de cateva ori pe zi la locul de munca.
Valorificarea evenimentelor pozitive in conversatiile cu colegii, intrebandu-i despre experientele inaltatoare pe care le-au avut si afirmand implicatiile pozitive ale acestora.
Exprimarea recunostintei la locul de munca intr-un mod descriptiv, sincer, verbal sau scris.
Mementouri de conexiune, un exercitiu de reflectie care ii poate ajuta pe colegi sa promoveze umanitatea comuna si spiritul de echipa, sentimente care fac amabilitatea mai usor de gasit.
In ciuda stereotipului locului de munca tare, mai multa bunatate la locul de munca este posibila si merita urmarita. Rezultatele testului nostru de fericire la locul de munca sugereaza ca majoritatea locurilor de munca nu acorda prioritate sau antreneaza in mod explicit bunatatea ca abilitate sau valoare (chiar si in profesiile care sunt pline de bunatate), in ciuda beneficiilor notabile ale acesteia pentru fericirea la locul de munca.
2. Ne putem descurca mai bine la rezilienta la locul de munca
Rezilienta respondentilor nostri la locul de munca – desi putin mai mare decat bunatatea, la 72,6 in medie – a aratat un model similar: au existat doar diferente minore intre industrii si roluri.
La fel ca in cazul bunavointei, oamenii din domeniul sanatatii, precum si lucratorii cu mai multa libertate si statut, au fost cei care au raportat cea mai mare rezistenta. Cu toate acestea, acest lucru nu a fost valabil pentru lucratorii nonprofit; este greu de spus de ce ar trebui sa fie asa fara mai multe date. Intre timp, o mare varietate de industrii si roluri de munca au aratat niveluri similare de rezistenta. De exemplu, oamenii din servicii sau transport au fost la fel de rezistenti ca oamenii din afaceri sau finante, iar muncitorii calificati au fost la fel de rezistenti ca si profesionistii pregatiti.
Acest tipar de scoruri sugereaza ca oamenii se bazeaza probabil pe rezilienta minima necesara pentru a functiona in orice mediu de lucru in care se afla. Datele nu sugereaza ca anumite locuri de munca isi incurajeaza si formeaza angajatii in rezilienta, chiar daca toate ocupatiile vin cu unele un fel de stres. Cu atentie si investitii deliberate, exista spatiu amplu pentru a creste.
O practica care poate intari rezilienta este sa ceri ajutor la locul de munca, astfel incat lista ta de sarcini si responsabilitati sa fie mai putin coplesitoare si sa te simti mai sustinut de colegi. Cercetarile realizate de Francis J. Flynn de la Stanford arata ca subestimam in mod obisnuit interesul si dorinta altora de a ne ajuta, iar o multime de cercetari arata ca a fi de ajutor altora este fundamental plina de satisfactii. In ciuda discutiilor noastre interioare critice, oamenii apreciaza si obtin sens din a da o mana de ajutor la locul de munca.
O a doua optiune este sa va alaturati valului de organizatii si companii care incorporeaza atentia in munca de zi cu zi pentru a crea culturi ale claritatii, autenticitatii si ingrijirii. Practicarea mindfulness poate fi la fel de simpla ca respiratia adanca si lenta in drum spre o negociere tensionata sau la fel de complexa precum oferirea de sesiuni de mindfulness codificate, la nivelul intregii companii, in timpul zilei de lucru.
Un obstacol in calea rezilientei este dependenta de munca, care, potrivit expertilor precum Jeffrey Pfeffer, provoaca stres zdrobitor, fara a oferi niciun avantaj productivitatii. Expertii in comportament organizational evidentiaza din ce in ce mai mult importanta armoniei dintre viata profesionala si viata personala, adica gasirea unui echilibru sanatos intre timpul si efortul de la locul de munca si detasarea sau luarea timpului departe de munca. Studiile evidentiaza beneficiile activitatilor de pauza, inclusiv vacanta, pentru bunastarea noastra pe termen lung la locul de munca.
3. Putem invata din profesii cu scop natural
In comparatie cu celelalte trei domenii, sentimentele de intentie ale respondentilor nostri la locul de munca au fost cele mai ridicate – si au fost, de asemenea, cele mai asemanatoare cu fericirea lor generala la locul de munca. Acest lucru sugereaza ca, atunci cand ne gandim la bunastarea la locul de munca, propriile noastre valori si contributia muncii noastre la societate sunt incredibil de importante.
Scopul pare sa vina firesc pentru anumite profesii si roluri. Respondentii nostri au avut cel mai mare scop atunci cand lucrau in servicii medicale si umane, sau in roluri mai inalte. Persoanele cu locuri de munca mai putin prestigioase, stabile si autonome, cum ar fi vanzarile si retailul sau munca temporara, au obtinut cel mai mic punctaj la simtul scopului.
Daca lucrezi intr-o profesie de ajutor – ai grija de ceilalti zi de zi – probabil ca este usor sa vezi cum contribuie munca ta la societate. Pentru noi ceilalti, mentinerea sentimentului de scop la locul de munca poate necesita un efort deliberat.
Din fericire, studiile sugereaza ca, indiferent de job-ul tau, iti poti intari simtul scopului reflectand la modul in care ceea ce faci sau ceea ce face compania sau organizatia ta contribuie la ceva la care iti pasa. Ar putea fi starea cunoasterii umane, pacea mondiala, sustenabilitatea mediului, povestirea, expresia creativa, frumusetea estetica, hrana sau progresul tehnologic. Luand in considerare in mod deliberat modul in care efortul tau de zi cu zi serveste si contribuie la o valoare de baza, adesea ceva dincolo de interesul personal, iti construieste simtul scopului la locul de munca.
Daca sunteti un lider, puteti inspira un scop in organizatia dvs., intreband despre valorile la nivelul intregii organizatii si invitand colegii sa lucreze impreuna pentru a lega produsul sau serviciul pe care organizatia dvs. il ofera de acele valori. Apoi, puteti adapta politicile interne si benchmark-urile trimestriale pentru a le alinia. De exemplu, companiile de fast-food adauga din ce in ce mai multe alternative de carne pe baza de plante la meniuri pentru a se alinia cu valorile ecologice si constiente de sanatate – si pentru a beneficia de rezultatul lor.
Cand vine vorba de cresterea fericirii la locul de munca, trebuie sa ne concentram atat pe modul mai larg in care ne gandim la locul de munca, cat si pe sentimentele noastre de zi cu zi la locul de munca. Practicile de bunatate si rezilienta vorbesc despre experientele noastre de zi cu zi la locul de munca, in timp ce cultivarea scopului ne poate schimba sensul mai larg despre ceea ce facem.
4. Ne putem angaja prin pasiune si autonomie
Ce genereaza mai mult angajament la locul de munca
Conform sondajului nostru, parca suntem cufundati si curiosi la locul de munca atunci cand avem un scop si o libertate mai mare.
Respondentii au fost mai implicati la locul de munca atunci cand au lucrat in profesii de sanatate si servicii umane sau au avut roluri mai flexibile si autonome (independenti sau ca partener). Lucratorii cu mai putin control asupra sarcinilor lor zilnice, cum ar fi angajatii temporari si personalul administrativ, au avut cel mai scazut angajament. In afara de asta, nu au existat diferente consistente intre diferitele industrii si roluri.
Aceste date evidentiaza suprapunerea dintre sentimentul de implicare la locul de munca, atat acela de a avea un sentiment de scop, cat si de a fi auto-directionat. In consecinta, studiile arata ca companiile care adopta politici si practici care ofera angajatilor mai mult control, cum ar fi aranjamentele flexibile de lucru, tind sa sporeasca implicarea si, la randul lor, fericirea la locul de munca pentru toata lumea.
In calitate de lider, puteti, de asemenea, sa va incurajati auto-directionarea invitand angajatii sa-si descopere punctele forte si apoi oferindu-le oportunitati de a-si remodela sarcinile de serviciu pentru a le potrivi. Puteti incuraja angajatii sa inoveze in ceea ce priveste procedurile lor de lucru si sa desemneze timp si spatiu pentru gandire creativa nestructurata, invatare profesionala si crestere. Liderii pot, de asemenea, sa arate incredere si sa aduca angajatii in procesul de luare a deciziilor: delegand mai multe sarcini si discutand impreuna progresul, foile de parcurs strategice si obiectivele de lucru.
Aflati mai multe
Pentru o scufundare mai profunda si acces la activitati, exercitii si practici specifice care pot stimula fericirea la locul de munca, consultati seria noastra online de cursuri despre Stiinta fericirii la locul de munca: Fundamentele fericirii la locul de munca, Mindfulness si rezistenta la stres la locul de munca , si Empatia si inteligenta emotionala la locul de munca.
Desigur, nu avem control asupra tuturor factorilor care contribuie la fericirea la locul de munca. Inegalitatea structurala a aparut in analiza noastra. Persoanele cu cele mai mici venituri au fost mai putin fericite la locul de munca in toate cele patru categorii. De asemenea, am gasit diferente intre grupurile etnice, care probabil au ceva de-a face cu partinirile pe care oamenii le aduc la locul de munca si cu modul in care normele culturale joaca acolo. De exemplu, respondentii africani si afro-americani au adus (sau au trebuit sa aduca) mai multa rezistenta la munca, in timp ce asiaticii si asiaticii americani au aratat mai multa bunatate. Vestea buna pentru toata lumea a fost ca majoritatea aspectelor fericirii la locul de munca au crescut pe masura ce imbatraneau.
Desi putem depune eforturi pentru a schimba politicile societale care afecteaza bunastarea tuturor la locul de munca, dovezile sugereaza, de asemenea, modalitati clare prin care oricine – de la temporar pana la directori de nivel C – poate face pasi spre o munca mai fericita astazi. Nu exista o abordare unica care sa functioneze peste tot, dar putem creste fericirea la locul de munca prin 1) conectandu-ne in mod explicit cu si integrand scopul si sensul in sarcinile noastre de zi cu zi, 2) instruirea in abilitati care ne intaresc bunatatea si rezistenta si 3) pledand si asumand mai multa autonomie si autodirectionare la locul de munca.
Desi este usor sa presupunem ca fericirea va veni din realizari specifice, cum ar fi promotii si lansari de produse, dovezile sugereaza contrariul. Putem urmari fericirea concentrandu-ne pe sentimentele, comportamentele si obiceiurile mentale de zi cu zi, care fac o mare diferenta pentru 50% din orele noastre de veghe pe care le petrecem in mod obisnuit la serviciu.
