Multe dintre problemele care ne-au afectat in 2020 si in 2021 necesita o cooperare pe scara larga. Nu vom schimba cursul pandemiei, al rasismului, al schimbarilor climatice sau al suferintei umane daca nu ne putem rezolva diferentele si nu putem invata sa lucram impreuna.
Multe dintre cartile noastre preferate din acest an abordeaza direct diviziunile societatii. Ele ne arata cum sa ne regandim pozitiile pretuite, sa ascultam mai obiectiv dialogurile noastre interioare, sa luptam impotriva partinirii si sa comunicam in moduri care ne conecteaza mai degraba decat ne despart.
In acelasi timp, cu totii trebuie sa ne cultivam propria bunastare. Altfel, nu vom avea energia pentru a ramane implicati si a prospera. De aceea, multe dintre favoritele din acest an abordeaza si problemele generale ale Greater Good – cum sa eliberati anxietatea, sa gestionati traumele, sa exersati autocompasiunea, sa evitati epuizarea si sa ramaneti in forma cognitiva.
Publicitate
X
Desi exista intotdeauna prea multe carti grozave de citit si de revizuit, acestea au fost unele dintre favoritele personalului nostru in 2021.
The Sweet Spot: The Pleasures of Suffering and the Search for Meaning, de Paul Bloom
Ecco, 2021, 304 pagini.
Este considerat un fapt universal al vietii: vom merge intotdeauna spre placere si confort si departe de durere si pericol, daca avem de ales.
Cu exceptia cazului in care noi nu. De ce oamenii asculta melodii triste, mananca mancaruri incredibil de picante, se scufunda in paras, alearga maratoane, se uita la filme de groaza, se angajeaza in practici sexuale care implica durere sau cauta violenta fizica
Aceasta este intrebarea la care si-a propus psihologul Paul Bloom de la Universitatea din Toronto sa raspunda in The Sweet Spot. Desi nu vom dezvalui multele perspective stiintifice fascinante pe care le impartaseste, raspunsul pare sa se rezuma la faptul ca suferinta face viata mai semnificativa, in timp ce o viata fara nicio suferinta poate ajunge sa para lipsita de sens.
The Sweet Spot s-ar putea sa nu-ti schimbe viata – in unele privinte, este o carte frustrant de neconcludenta – dar te va ajuta sa intelegi o multime de comportamente umane altfel derutant, poate chiar si pe al tau. Suferinta are „riscuri, practice si morale”, scrie Bloom. „Dar totusi, suferinta aleasa – in modul potrivit, la momentul potrivit in dozele potrivite – adauga valoare vietii.”
Four Thousand Weeks: Time Management for Mortals, de Oliver Burkeman
Farrar, Straus & Giroux, 2021, 288 de pagini. Cititi un eseu adaptat din Patru Mii de Saptamani.
Daca am acorda mai multa atentie timpului limitat pe care il avem pe planeta si ne-am trai viata in consecinta
Aceasta intrebare se afla in centrul cartii provocatoare si amuzante a jurnalistului Oliver Burkeman, Four Thousand Weeks. In timp ce cei mai multi guru in gestionarea timpului se concentreaza pe cum sa maximizeze productivitatea, Burkeman ofera o abordare bine motivata si mai umana a gestionarii timpului. Sfaturile sale includ evitarea multitasking-ului, concentrarea doar pe cateva obiective, prioritizarea relatiilor tale si chiar exersarea fara a face nimic. Potrivit lui, a-ti trata viata ca si cum ar fi o oportunitate de mirare, mai degraba decat ceva de micro-gestionat, te poate ajuta sa te indepartezi de cursa sobolanilor si sa gasesti fericirea.
„Cand recunoastem scurtitatea vietii – si acceptam faptul ca unele lucruri trebuie lasate nerealizate, fie ca ne place sau nu – suntem mai liberi sa ne concentram asupra a ceea ce conteaza”, scrie el.
Relaxarea anxietatii: o noua stiinta arata cum sa rupeti ciclurile ingrijorarii si fricii pentru a va vindeca mintea, de Judson Brewer
Avery, 2021, 304 pagini. Cititi recenzia noastra despre Relaxarea anxietatii
Exista un milion si unul de sfaturi despre ce sa faceti atunci cand va simtiti anxios. Dar cartea psihiatrului Judson Brewer Unwinding Anxiety adopta o abordare diferita. De fapt, ideea lui este ca sfaturile singure nu ne vor ajuta pe cei dintre noi care ne luptam cu anxietatea.
Pe baza propriilor cercetari, Brewer arata cum exista anxietatea in obiceiurile care compun viata noastra de zi cu zi. Si obiceiurile sunt lipicioase. Inainte de a cultiva obiceiuri noi, mai calme, trebuie sa le examinam pe cele vechi, sa observam cum ne ranesc, dar si sa intelegem ce obtinem din ele care ne face creierul sa se agate de ele. De exemplu, chiar si ingrijorarea poate fi plina de satisfactii, deoarece ne face sa simtim ca rezolvam probleme sau prevenim dezastrele viitoare.
Procesul de a privi indeaproape obiceiurile noastre de anxietate ar trebui sa slabeasca in mod natural stransoarea asupra noastra, sustine Brewer. Apoi, avem de fapt spatiu pentru noi obiceiuri, cum ar fi practicarea atentiei, a curiozitatii si a bunatatii iubitoare fata de gandurile si sentimentele noastre.
Relaxarea anxietatii ne ofera instrumentele pentru a lucra cu creierul nostru, mai degraba decat sa simtim constant ca ne luptam impotriva noastra insine.
Trauma: Epidemia invizibila: Cum functioneaza trauma si cum ne putem vindeca de ea, de Paul Conti
Suna adevarat, 2021, 200 de pagini.
Cititorul cu discernamant ar putea fi iertat ca crede ca Trauma – cu o prefata de Lady Gaga si sustinerea lui Tommy Hilfiger – este o carte usoara. Cu siguranta nu este unul academic.
In schimb, ofera o imagine de ansamblu increzatoare si accesibila a cercetarii privind cauzele si tratamentul traumei, adusa la viata de povestile autorului sau, psihiatrul Paul Conti si ale pacientilor sai.
Din nou si din nou, in multe moduri diferite, Conti subliniaza modul in care trauma si consecintele ei „opereaza in secret”, motiv pentru care este atat de important pentru clinicieni, factorii de decizie, persoanele care au suferit traume si altii sa se inarmeze cu intelegerea modului in care aceasta. lucrari. Mai mult decat atat, totusi, „nu suntem menti sa ne confruntam singuri cu traume”, scrie el. Pe scurt, modalitatea de a preveni si trata trauma este o combinatie de cunostinte si conexiune.
„Trauma incearca sa ne convinga ca compasiunea, comunitatea si umanitatea nu sunt posibile”, scrie el. „Vreau ca asta sa se schimbe – cat mai repede posibil – iar aceasta carte este agentul meu de schimbare.”
Gandeste-te din nou: Puterea de a cunoaste ceea ce nu stii, de Adam Grant
Viking, 2021, 320 de pagini. Cititi intrebarile si raspunsurile noastre cu Adam Grant.
Intr-o era in evolutie rapida – precum cea prin care traim acum – gandirea rigida ne poate pune pe un drum gresit. Trebuie sa fim deschisi la informatii noi si sa ne lasam opiniile sa evolueze. In caz contrar, riscam sa fim vazuti ca pomposi sau deconectati de realitatea.
In Think Again, psihologul organizational Adam Grant prezinta cercetari fascinante despre ceea ce ii ajuta pe oameni sa ramana flexibili in gandirea lor si sa-i influenteze pe altii spre a deveni mai deschisi la minte. Abilitatea de a „regandi”, sustine Grant, nu este doar o abilitate cruciala pentru a face fata unor crize precum pandemia, ci este si mai buna pentru relatiile noastre si bunastarea personala.
Cartea sa ofera mai multe concluzii care pot fi aplicate in conflictele de zi cu zi, cum ar fi recunoasterea propriilor vulnerabilitati, a fi dispus sa-i asculti cu curiozitate pe ceilalti, a nu-ti dilua argumentele cu fapte nesfarsite (pentru a fi simplu) si a da altora permisiunea sa te sune atunci cand esti incapatanat. Citirea cartii sale este ca un plan pentru a deveni o persoana mai atenta.
„Prea multi dintre noi raman prinsi in inchisori mintale create de noi”, spune Grant. „Dar daca ne-am putea angaja sa regandim, am putea avea o societate putin mai deschisa.”
Keep Sharp: Build a Better Brain at Any Age, de Sanjay Gupta
Simon & Schuster, 2021, 336 de pagini. Cititi recenzia noastra despre Keep Sharp.
Multi varstnici isi fac griji cu privire la dezvoltarea dementei pe masura ce imbatranesc. Dar exista multe pe care le puteti face pentru a va mentine creierul sa functioneze bine la orice varsta, scrie corespondentul medical CNN, Sanjay Gupta, in cartea sa, Keep Sharp – daca iei la inima cercetarile despre sanatatea creierului, adica.
In cartea sa, Gupta ne ofera cinci mesaje principale colectate din cercetarile in neurostiinta: trebuie sa ne miscam corpul in mod regulat (chiar si exercitiile usoare ajuta), sa dormim solid, sa mancam bine, sa ne conectam cu ceilalti si sa gasim sens vietii.
Pe parcurs, el dezvaluie miturile legate de imbatranire si dementa: de exemplu, nu este adevarat ca adultii in varsta nu au forte cognitive, uitarea este un semn sigur al dementei care se apropie sau a face puzzle-uri indeparteaza Alzheimer. El identifica, de asemenea, principalii factori de risc de dementa, care pot aparea atat la persoanele mai tinere, cat si la persoanele in varsta, facand cartea sa relevanta pentru toata lumea.
„Creierul poate fi imbogatit continuu si constant de-a lungul vietii noastre, indiferent de varsta ta sau de accesul la resurse”, scrie el. Daca iti schimbi stilul de viata, chiar si putin, el promite: „creierul tau – nu, intregul tau corp – o sa-ti placa”.
Saving Us: A Climate Scientist Case for Hope and Healing in a Divided World, de Katharine Hayhoe
Atria/One Signal Publishers, 2021, 320 de pagini. Cititi intrebarile si raspunsurile noastre cu Katharine Hayhoe.
Schimbarile climatice trebuie sa fie in mintea tuturor, spune specialistul in clima Katharine Hayhoe. Dar prea multi dintre noi se simt coplesiti si evitam sa vorbim despre asta, ceea ce ne impiedica sa recunoastem nevoia de a aborda problema acum si de a evita dezastrul.
In cartea sa, Saving Us, Hayhoe ofera o corectare a cursului despre cum sa vorbim despre schimbarile climatice cu oricine si cu toata lumea. Ea sustine ca a face schimbarile climatice sa se simta mai personale si mai imediate, atragand la valorile morale ale oamenilor si impartasirea pasilor specifici pe care ii pot face pentru a-si reduce amprenta de carbon poate ajuta oamenii sa depaseasca inertia.
Cartea ei este plina de povesti inspirationale de convingere a oamenilor de ce ar trebui sa le pese de schimbarile climatice – chiar si grupuri rezistente in mod traditional, cum ar fi evanghelicii americani, libertarienii sau conservatorii. Concentrandu-se asupra modului in care ii putem incuraja cu succes pe toata lumea sa ia in serios schimbarile climatice si sa isi faca partea, ea ofera speranta pentru evitarea dezastrelor prin actiuni colective.
„Speranta unui viitor mai bun depinde de tine, de mine si de noi toti”, spune ea. „Oamenii obisnuiti au schimbat lumea inainte si o putem face din nou. Cum incepem
prin a folosi cea mai puternica forta pe care o avem, vocea noastra.”
Chatter: The Voice in Our Head, Why It Matters, and How to Harness It, de Ethan Kross
Crown, 2021, 272 de pagini. Cititi recenzia noastra despre Chatter.
Unul dintre cei mai mari contributori la fericirea noastra este ceva caruia abia ii acordam atentie: vocea din interiorul propriilor noastre capuri.
Dupa cum descrie psihologul Ethan Kross in cartea sa Chatter, acea voce analizeaza constant situatiile in care ne aflam, reflecta asupra trecutului si viitorului si ne spune cine suntem. Desi uneori prietenos si optimist — este in regula, totul va merge! —, poate fi, de asemenea, critic si defavorabil. Vocea noastra interioara ne poate mustra pentru greseli sau poate decide ca viata noastra este distrusa. Poate rumina asupra emotiilor si experientelor negative, dragandu-le fara nici un fel de rezolutie constructiva.
Potrivit lui Kross, exista trei moduri principale in care putem refuza discutiile din capul nostru: schimbarea perspectivei, astfel incat sa nu fim atat de cufundati in problemele noastre, vorbirea cu ceilalti pentru a obtine sprijin si schimbarea mediului din jurul nostru pentru a promova calmul. Nu numai ca putem reduce negativitatea din mintea noastra, dar putem si cultiva o perspectiva mai calma, mai buna si mai utila asupra vietii noastre.
The Burnout Epidemic: The Rise of Chronic Stress and How We Can Fix It, de Jennifer Moss
Harvard Business Review Press, 2021, 256 de pagini. Cititi recenzia noastra despre The Burnout Epidemic.
Burnout-ul este raspandit in multe locuri de munca din Statele Unite. Dar, desi organizatiile s-ar putea concentra pe programele de wellness pentru a creste rezistenta lucratorilor, radacinile epuizarii se afla probabil in alta parte – in politicile si cultura de lucru ale organizatiei, spune jurnalista Jennifer Moss, autoarea cartii The Burnout Epidemic.
„Yoga, timpul de vacanta, tehnologia wellness si aplicatiile de meditatie pot ajuta oamenii sa se simta optimizati, mai sanatosi”, scrie ea. „Dar cand vine vorba de prevenirea epuizarii, este periculos sa sugerezi ca aceste instrumente sunt leacul.”
Moss analizeaza cele mai frecvente cauze ale epuizarii: suprasolicitarea, lipsa autonomiei, lipsa recunoasterii, relatiile proaste si multe altele, oferind sfaturi despre cum sa rezolvi aceste probleme. Desi recunoaste ca psihologia individuala joaca un rol, iar unii oameni sunt mai susceptibili la epuizare decat altii, ea sustine ca inca mai putem face multe pentru ca locurile de munca sa fie mai umane.
Fierce Self-Compassion: Cum femeile pot folosi bunatatea pentru a vorbi, a revendica puterea lor si a prospera, de Kristin Neff
Harper Wave, 2021, 384 de pagini. Cititi un eseu adaptat din Fierce Self-Compassion.
Psihologul Kristin Neff a studiat autocompasiunea de multi ani si a considerat ca este un instrument util de sanatate, ajutand oamenii sa faca fata suferintei personale. In noua sa carte, Fierce Self-Compassion, Neff prezinta un caz putin diferit in favoarea practicarii autocompasiunii: iti poate da curajul sa recunosti cand tu si altii sunteti nedreptatiti – si sa luati in favoarea dreptatii sociale.
„Intintind compasiunea atat in interior, cat si in exterior, ne putem confrunta mai bine cu durerea nedreptatii, fara a fi coplesiti si sa gasim puterea si energia pentru a lupta pentru ceea ce este corect”, scrie ea.
Neff sustine ca, prea des, femeilor li se spune sa nu se enerveze, sa se joace frumos si sa amane celor din jur. Dar aceasta nu este o modalitate buna de a te proteja, scrie ea; femeile trebuie sa-si onoreze furia, sa inteleaga ce le spune si sa lupte impotriva asupritorilor, atunci cand este necesar. Desi cartea se adreseaza in primul rand femeilor, este instructiva si pentru barbati, deoarece explica efectele insidioase ale inegalitatii asupra conditiei umane.
Sfarsitul partinirii: un inceput: stiinta si practica depasirii partinirii inconstiente, de Jessica Nordell
Metropolitan Books, 2021, 368 de pagini.
Cu totii facem judecati inconstiente despre oameni pe baza identitatilor lor sociale si a stereotipurilor culturale care se agata de ei. Dar partinirea poate fi dezastruoasa pentru tintele sale, afectandu-le sanatatea, succesul si fericirea, scrie jurnalista Jessica Nordell in cartea sa, The End of Bias. Daca nu facem ceva pentru a ne reduce prejudecatile, vom avea mai multe inegalitati la domiciliu, la locul de munca si in alte parti, ceea ce face ca viziunea noastra despre o societate mai echitabila sa fie imposibila.
In timp ce partinirea poate parea insolubila, Nordell ofera speranta pentru schimbare, oferind exemple de interventii care au redus cu succes partinirea individuala si institutionala. (Alerta spoiler: programele de diversitate la locul de munca nu sunt de obicei raspunsul.)
Ceea ce este necesar, scrie ea, este disponibilitatea de a ne privi cu onestitate pe noi insine si institutiile noastre, sa recunoastem privilegiul atunci cand il avem si sa eliminam in mod constient partinirea oriunde il vedem. In acest fel, putem oferi tuturor oportunitatea pentru o viata mai buna, inclusiv celor dintre noi care suntem mai privilegiati.
The Social Instinct: How Cooperation Shaped the World, Nichola Raihani
St. Martin’s Press, 2021, 304 pagini. Cititi intrebarile si raspunsurile noastre cu Nichola Raihani.
Cand vine vorba de cooperare, oamenii sunt un amestec amestecat. In raspunsul nostru la pandemia de COVID-19, de exemplu, am observat o cooperare imensa in ceea ce priveste mascarea si vaccinarea, in timp ce alti oameni au ales cai mai individualiste.
De ce nu cooperam intotdeauna este subiectul cartii biologului evolutionist Nichola Raihani, Instinctul social. Dupa cum explica Raihani, oamenii au supravietuit bine datorita capacitatii lor de a interactiona si de a lucra cu oameni din afara grupurilor lor familiale apropiate, organizandu-se in jurul unor nevoi comune, cum ar fi agricultura, comertul si protectia impotriva amenintarilor externe.
Dar fortele evolutive actioneaza si impotriva cooperarii, cum ar fi atunci cand impulsul de a-si proteja interesele familiei (si, prin urmare, de a-si transmite genele) intra in conflict cu nevoile comunitatii pentru o distributie echitabila a resurselor. Teama de a nu avea destule lucruri poate duce la forme mai restranse (si mai problematice) de cooperare in grup, cum ar fi nepotismul si coruptia.
Pentru a creste cooperarea globala, Raihani sustine ca trebuie sa ne extindem cercul de ingrijire si sa impartasim resursele in mod mai corect. Din fericire, pe termen lung, natura noastra cooperanta tinde sa castige.
Conflict ridicat: de ce ramanem prinsi si cum iesim, de Amanda Ripley
Simon & Schuster, 2021, 368 de pagini. Cititi intrebarile si raspunsurile noastre cu Amanda Ripley.
Amanda Ripley crede ca conflictul poate fi bun. „Avem nevoie de un conflict sanatos pentru a ne apara, pentru a ne intelege unii pe altii si pentru a ne imbunatati”, scrie ea in cartea sa High Conflict.
Potrivit lui Ripley, lucrurile merg spre sud atunci cand conflictul devine un „tip de cearta intre bine si rau, genul cu noi si ei”. Cand suntem prinsi in acest „conflict inalt”, nu descoperim solutii noi si nu ajungem sa intelegem un alt punct de vedere. In schimb, suntem atrasi intr-o spirala descendenta in care ne dezumanizam adversarul, ne obsedam diferentele si vrem doar sa invingem cealalta parte. Conflictul capata o viata proprie.
Am fost cu totii acolo. Dar ceea ce face High Conflict atat de puternic si oportun este modul in care Ripley explica de ce si cum conflictul ridicat poate prinde radacini atat de adanc in vietile indivizilor, comunitatilor si societatilor intregi.
Din fericire, ea arata, de asemenea, ca conflictul ridicat nu este inevitabil: a doua jumatate a cartii ofera modalitati de a evita sau de a te elibera din aceasta mentalitate consumatoare, noi-contra-ei. High Conflict ofera in cele din urma un ghid valoros pentru a naviga in relatiile noastre personale, precum si o viziune plina de speranta pentru a scapa de conflictele tribale care ne sfasie tara.
