Cartile noastre preferate din 2020

Anul acesta a fost unul greu – intre pandemia de coronavirus in curs, recesiunea economica, retorica politica dezbinatoare, violenta continua impotriva oamenilor de culoare si dezastrele ecologice.
Poate de aceea unele dintre cartile noastre preferate din 2020 sunt carti care ne-au dat motive de speranta. Biologii evolutionari, istoricii si psihologii si-au impartasit cu totii perspectivele despre bunatatea umana in acest an, aratand cat de surprinzator de amabili, morali si prietenosi unii cu altii. Am invatat cum altruismul poate fi cultivat in mod deliberat si cum puterea colectivului poate fi valorificata pentru a face schimbari pozitive in societate. Toate sunt vesti bune.
Dar, alaturi de speranta, trebuie si sa luam masuri. In acest scop, cartile noastre preferate se concentreaza pe cum sa crestem intelegerea de sine si curajul moral. Daca vrem sa luptam pentru un viitor mai bun impreuna, fara rasism, schimbari climatice si diviziuni politice dure, trebuie sa ne crestem intelepciunea, sa ne intelegem partinirile si sa avem mai multa grija de noi, astfel incat sa avem energia pentru a fi schimbarea. agenti care vrem sa fim.
Anunt
X
Deci, daca cautati modalitati de a va imbunatati bunastarea, de a sustine ceea ce credeti, de a imbratisa umanitatea noastra comuna si de a gasi motive sa sperati intr-un viitor mai bun, nu cautati mai departe decat aceasta colectie de carti grozave. .

Oboseala neagra: cum rasismul erodeaza mintea, corpul si spiritul, de Mary-Frances Winters
Berrett-Koehler Publishers, 2020, 256 pagini. Cititi un eseu adaptat din Oboseala neagra.
Pe fondul uciderii fara sens a atator oameni de culoare neinarmati si a discriminarii constante cu care se confrunta oamenii de culoare in intalnirile de zi cu zi, nu este surprinzator ca oamenii de culoare sunt obositi. Experimentarea rasismului nu numai ca este obositoare, dar inrautateste sanatatea, oportunitatile de cariera si bunastarea generala.
Experta in diversitate, echitate si incluziune, Mary-Frances Winters, lucreaza in organizatii de zeci de ani, incercand sa descopere rasismul cu care se confrunta oamenii de culoare la locul de munca – de la angajare la promovare pana la inechitatile de compensare – si cautand modalitati de a-l rezolva. In timp ce cartea ei relateaza numeroasele moduri in care discriminarea continua sa-i afecteze pe oamenii de culoare, ofera si speranta pentru viitor.
Winters scrie despre modul in care colegii, liderii si organizatiile pot crea un mediu de lucru mai sustinator pentru oamenii de culoare. De exemplu, necesita ascultarea nedefensiva a experientei negre la locul de munca (si in alta parte) si adoptarea de politici care s-a dovedit ca reduc discriminarea. Avand in vedere ca publicul acorda mai multa atentie inechitatilor rasiale in urma unei miscari energizate Black Lives Matter, anii de experienta si intelepciunea lui Winters nu ar putea fi mai oportuni.

Prietenia: evolutia, biologia si puterea extraordinara a legaturii fundamentale a vietii, de Lydia Denworth

WW Norton, 2020, 320 de pagini. Cititi intrebarile si raspunsurile noastre cu Lydia Denworth.
Cand viata devine agitata, de multe ori prieteniile noastre sunt sacrificate, luand un ban in spate fata de obligatiile noastre de familie si de munca – sau ultima noastra aventura.
Dar asta este o greseala, sustine jurnalista Lydia Denworth in cartea ei Friendship. De fapt, cercetarile sugereaza ca prieteniile ne pot ajuta sa gasim scop si sens, sa ramanem sanatosi si sa traim mai mult. Intimitatea, sprijinul, egalitatea si legaturile emotionale pe care le avem in prieteniile noastre sunt unice.
„Stiinta prieteniei iti da permisiunea de a petrece timp cu prietenii tai si de a o numi sanatos”, spune ea. „Nu esti indulgent.”
Cartea ei trece de la relatiile de prietenie online la relatiile cu macaci pe o insula din Puerto Rica la zonele creierului care stau la baza abilitatilor noastre sociale pentru a oferi o imagine cuprinzatoare a evolutiei si biologiei prieteniei. Ceea ce devine clar este ca prieteniile nu sunt doar distractive sau frivole; ele joaca un rol major in istoria umanitatii, dezvoltarea copilului si sanatatea si bunastarea noastra.
Desi Denworth nu ofera multe sugestii practice pentru cultivarea prieteniilor, mesajul ei general este ca trebuie sa ne facem timp pentru prietenii din viata noastra. Si acesta este un memento deosebit de relevant in 2020, cand atat de multi dintre noi realizeaza cat de greu este sa ne despartim de prietenii nostri.

Humankind: A Hopeful History, de Rutger Bregman

Little, Brown and Company, 2020, 480 de pagini. Cititi recenzia noastra despre Humankind.
Multi dintre noi avem o viziune vaga asupra umanitatii. Credem ca oamenii sunt egoisti si cruzi la inima si ca numai controlul social strict le tine sub control natura diabolica.
Dar, potrivit istoricului Rutger Bregman, aceasta viziune este complet gresita. In schimb, ne-am nascut sa fim amabili, generosi si cooperanti si trebuie sa intelegem acel adevar pentru a crea o societate care sa ne cultive instinctele mai bune.
Bregman cerceteaza relatarile istorice, descoperirile antropologice si dovezile stiintifice pentru a arata ca atunci cand oamenii sunt constransi sau li se ofera oportunitati de a fi egoisti, de obicei actioneaza cu bunatate. El contracareaza vechile naratiuni care ne-ar putea face sa gandim altfel, inclusiv povestea uciderii lui Kitty Genovese din Queens, unde trecatorii nu au facut nimic, si rezultatul infamului experiment al inchisorii Stanford, in care participantii pareau sa devina sadici. In ambele cazuri, spune Bregman, analizele gresite ale ceea ce s-a intamplat de fapt au dus la neintelegeri ale naturii umane care, din pacate, se perpetueaza si astazi.
Cartea lui nu este doar provocatoare, ci si distractiva. Si mesajul sau inspirator rezoneaza: „Sa crezi ca oamenii sunt pregatiti sa fie amabili nu este sentimental sau naiv. Dimpotriva, este curajos si realist”, scrie el. Daca luam asta la inima, cu totii putem invata sa avem mai multa incredere unii in altii si sa proiectam institutii care scot la iveala ce e mai bun din fiecare.

Neurodharma: Stiinta noua, intelepciune veche si sapte practici ale celei mai inalte fericiri, de Rick Hanson

Harmony, 2020, 352 de pagini. Cititi intrebarile si raspunsurile noastre cu Rick Hanson.
Avand in vedere cat de mult stres si traume ne-am confruntat in ultimul an, cu totii am putea folosi cateva lectii de rezilienta. In cartea sa, psihologul si profesorul de meditatie Rick Hanson explica cum sa devenim mai rezistenti prin cultivarea unor stari pozitive ale fiintei care ne vor servi nu doar acum, ci si in viitor.
Hanson identifica sapte calitati cheie care ne produc cea mai inalta fericire si bunastare: o minte stabila, o inima calda, ecuanimitate, acceptare de sine, a fi prezent, sentimente de conexiune cu un univers mai mare si un sentiment de atemporalitate. Cu dovezi din cercetarile in neurostiinta, el sustine ca oricine poate intra in contact cu aceste stari prin meditatie si alte practici. Intelegand circuitele noastre neuronale, spune el, putem aprofunda aceste experiente si, eventual, ne putem creste motivatia de a practica.
Transformarea personala este esentiala pentru transformarea societatii, sustine Hanson. Asadar, in timp ce cartea sa se concentreaza pe cum sa „crestem binele” in noi insine, este vorba si despre incercarea de a ne dezvolta capacitatea de actiune morala. Recunoscandu-ne dorinta interioara de pace si iubire si lucrand pentru a atinge aceste stari superioare ale fiintei, nu ne vom simti doar mai bine; vom fi mai bine echipati pentru a schimba lumea.

Perception: How Our Bodies Shape Our Minds, de Dennis Proffitt si Drake Baer

St. Martin’s Press, 2020, 304 pagini. Cititi recenzia noastra despre Perception.
Modul in care percepem lumea noastra depinde in parte de modul in care corpurile noastre trebuie sa interactioneze cu mediul nostru – un fenomen numit „cognitie incorporata”. Cercetatorul Dennis Proffitt si jurnalistul Drake Baer subliniaza cercetarea fascinanta asupra cognitiei intrupate, ajutandu-ne sa intelegem de ce diferiti oameni nu vad intotdeauna lucrurile la fel.
S-ar putea sa credem ca percepem lumea „asa cum este”, dar nu o percepem, scriu ei. Abilitatile noastre fizice, emotiile, convingerile anterioare si conexiunile sociale ne influenteaza toate perceptiile. De exemplu, studiile au descoperit ca, daca suntem obositi sau in forma, dealurile ni se par mai abrupte. Avem probleme in rezolvarea unor probleme matematice simple atunci cand raspunsul respinge convingerile noastre anterioare. De asemenea, avem tendinta de a acorda mai multa credinta afirmatiilor care rimeaza, iar prezenta altor persoane poate face ca sarcinile sa para mai usoare sau durerea sa fie mai putin dificila de suportat.
Desi acestea pot parea doar fapte amuzante, ele sunt relevante pentru interactiunile noastre cu ceilalti: „Daca vom avea o mai buna intelegere a noastra si a semenilor nostri, trebuie sa apreciem individualitatea uluitoare a experientei fiecaruia”, scrie autorii. Cartea lor sugereaza ca am putea folosi cu totii mai multa umilinta decat sa presupunem ca propriile noastre perceptii despre lume sunt corecte.

Imbatranirea de succes: un neurostiinta exploreaza puterea si potentialul vietii noastre, de Daniel Levitin

Dutton, 2020, 528 de pagini. Cititi intrebarile si raspunsurile noastre cu Daniel Levitin.
Cu totii dorim sa evitam potentialele capcane ale imbatranirii, cum ar fi dementa, singuratatea sau fragilitatea. Dar ce putem face pentru a ne mentine in forma cognitiva, mai fericiti si mai sanatosi pe masura ce imbatranim
Omul in neurostiinta Daniel Levitin subliniaza cele mai recente cercetari privind modul in care creierul oamenilor se schimba odata cu varsta si gaseste motive pentru a fi optimist. Creierul nostru este mai capabil de elasticitate decat credeam anterior si, contrar credintei comune, multi oameni in varsta au abilitati cognitive speciale care ii ajuta sa prospere pe masura ce imbatranesc.
Levitin dezvaluie modul in care personalitatile noastre, vietile sociale si corpurile fizice se intersecteaza cu creierul nostru pentru a le face mai rezistente. Si ofera cateva sfaturi despre cum sa imbatranim bine, inclusiv sa fii deschis catre noi experiente, sa faci exercitii fizice regulate (mersul este unul bun pentru un antrenament mai bun al creierului), sa mananci alimente sanatoase si sa ne cultivam relatiile sociale. Mai important, el cere societatii sa inceteze sa trateze imbatranirea ca pe ceva problematic si sa imbratiseze punctele forte unice ale persoanelor in varsta.

Bunatatea strainilor: cum o maimuta egoista a inventat un nou cod moral, de Michael McCullough

Basic Books, 2020, 368 de pagini.
De ce ne pasa de straini si ne straduim sa-i ajutam este inca un mister pentru multi oameni de stiinta. La urma urmei, a ne pune in pericol pentru membrii care nu fac parte din familie poate face ca transmiterea genelor noastre sa fie mai putin probabila – ceea ce pare contrar teoriei evolutiei.
Dar, potrivit psihologului Michael McCullough, codul nostru moral altruist nu este doar un produs al evolutiei lente. In schimb, sustine el, s-a dezvoltat prin salturi de gandire si de ratiune care au avut loc in anumite momente ale istoriei – cum ar fi Regula de Aur (imbratisata la sfarsitul erei i.Hr.), idealurile iluministe ale Europei din secolul al XVII-lea si al XVIII-lea si cele mai recente. miscarea „altruismului efectiv”.
Desi oamenii au actionat initial cu bunatate pentru a beneficia de ei insisi – pentru a primi bunatate inapoi sau pentru a-si creste statutul in societate – ei au recunoscut mai tarziu ca societatea beneficiaza atunci cand toata lumea este ingrijita in mod egal si s-au simtit obligati din punct de vedere moral sa-i ajute pe cei aflati in nevoie.
In loc sa ne bazam doar pe instinctele altruiste, McCullough sustine ca ar trebui sa cultivam in mod deliberat bunatatea si compasiunea. „Compasiunea ne poate aduce recunostinta si glorie, ne poate proteja de efectele secundare ale saraciei si disperarii, poate creste economia mai degraba decat sa o micsoreze, poate ajuta oamenii sa-si asume responsabilitatea pentru propria lor viata, poate aduce sens profund si implinire. , si — pentru oricine considera suferinta ca in centrul preocuparilor morale — este o datorie”, scrie el.

The Upswing: How America Came Together acum un secol si How We Can Do It Again, de Robert Putnam si Shaylyn Romney Garrett

Simon & Schuster, 2020, 480 de pagini. Cititi intrebarile si raspunsurile noastre cu Robert Putnam si Shaylyn Romney Garrett.
Multi dintre noi ne intrebam cum vor trece Statele Unite vreodata prin conflictele noastre sociale, economice si politice actuale.
Dar, daca ne uitam la Epoca de Aur de la inceputul secolului al XX-lea, scriu politologul Robert Putnam si antreprenorul social Shaylyn Romney-Garrett, vedem ca tara s-a confruntat cu conflicte similare si totusi a trecut prin mai bine. Cum s-a intamplat asta (si de ce) este subiectul cartii lor.
Potrivit autorilor, America a cunoscut o „ascensiune” care a venit din cauza unei coalitii hotarate de activisti din Epoca Progresiva (a nu se confunda cu „progresistii”) politici de astazi. Persistenta, viziunea si mesajele „suntem impreuna” ale activistilor au marcat o epoca de aur a schimbarilor de politica sociala – mai intai la nivel local, apoi la nivel national – care au contribuit la reducerea inegalitatii, izolarea sociala si conflictele politice, in acelasi timp crescand. coeziunea sociala, inovatia si prosperitatea (desi progresul pentru grupuri precum femeile si americanii de culoare nu a fost la fel de consistent).
Din pacate, scriu autorii, aceasta crestere s-a inversat pe la mijlocul anilor 1960, astfel ca ne aflam astazi in circumstante similare cu cele din Epoca de Aur.
Intelegand istoria, spun autorii, americanii se pot reuni pentru a gasi o cauza comuna si a impulsiona schimbarea, incluzand in acelasi timp toti oamenii. In acest fel, avem o sansa mai mare de a recrea cresterea de altadata.

Time Smart: How to Reclaim Your Time and Live a Happier Life, de Ashley Whillans

Harvard Business Review Press, 2020, 185 pagini. Cititi recenzia noastra despre Time Smart.
Exista o zicala veche, „Timpul inseamna bani”. Implica faptul ca a fi inactiv este o pierdere de timp si va duce la mai putin succes in viata.
Dar cercetatorul Ashley Whillans sustine ca acest lucru este gresit. Explicand cercetarile despre bani, timp si bunastare, ea face un argument puternic ca am fi mai fericiti, mai conectati social si mai multumiti de munca noastra daca ne-am pretui mai mult timpul, am aprecia mai putin bogatia si ne-am pastra. nevoie de timp liber in minte atunci cand luam decizii de zi cu zi cu privire la viata noastra.
Whillans ne avertizeaza asupra numeroaselor „capcane ale timpului” in care suntem prinsi si care ne impiedica sa fim fericiti, inclusiv folosirea excesiva a tehnologiei, angajarea excesiva la locul de munca sau incapacitatea de a tolera plictiseala. Ea ofera, de asemenea, sfaturi practice despre cum sa luati decizii intr-un mod mai „intelept in timp”, sugerand ca vanatoarea de chilipiruri sau cumpararea unei case departe de locul de munca ar putea sa nu merite timpul pierdut in cautarea celui mai bun pret sau naveta. Si ea indica modalitati de a simti ca ai mai mult timp, cum ar fi sa faci o pauza de tehnologie sau sa faci o plimbare minunata – ambele te pot face mai fericit.
Desi sfaturile ei ar putea sa nu fie accesibile tuturor cititorilor, mesajul ei general provoaca gandirea. Dupa cum scrie Whillans, „Concentrandu-va pe timp, puteti contribui la fericirea familiei, a prietenilor, a colegilor, a comunitatii si a planetei.”

Together: The Healing Power of Human Connection in a Sometimes Lonely World, de Vivek Murthy

Harper Wave, 2020, 352 de pagini. Cititi intrebarile si raspunsurile noastre cu Vivek Murthy.
In cartea sa, fostul (si proaspat numit) chirurg general american Vivek Murthy nu cantareste asupra pandemiei de coronavirus, ci asupra pandemiei de singuratate traita de milioane de oameni din intreaga lume. Prea multi oameni isi traiesc viata intr-o izolare nedorita, sustine el, ceea ce le raneste sanatatea si fericirea in moduri profunde.
Ca medic, a fost martor direct la modul in care singuratatea afecteaza calitatea vietii oamenilor, mai ales pe masura ce imbatranesc. Dar el sapa adanc in cercetare pentru a ne arata cat de mult costa singuratatea si societatea. Cand ii lasam pe oameni sa se descurce singuri, ei sunt mai putin productivi si mai putin implicati civic si sunt mai predispusi sa streseze sistemul de sanatate, ceea ce ne raneste pe toti.
Pentru a combate singuratatea, trebuie sa cultivam trei tipuri de conexiune sociala: relatii intime, prietenii si apartenenta la o comunitate mai mare. Chiar daca luptam impotriva singuratatii, explica el, inca putem imbratisa singuratatea – o stare mai pozitiva, in care ne putem lua timp sa reflectam si sa ne apreciem vietile. Cartea sa ne cheama pe toti sa facem tot ce putem pentru a pune relatiile noastre pe primul loc si pentru a crea institutii care sa sustina conexiunea sociala. In acest fel, vom fi cu totii mai fericiti si mai sanatosi.

Transcend: The New Science of Self-Actualization, de Scott Barry Kaufman

TarcherPerigee, 2020, 432 pagini.
Probabil ati auzit de „ierarhia nevoilor” a lui Abraham Maslow: adapost, hrana, imbracaminte, siguranta, apartenenta, respect, libertate si, in partea de sus, autoactualizare. In cartea sa Transcend, psihologul Scott Barry Kaufman revede piramida lui Maslow. El dezvaluie unele dintre modurile clisee in care ne gandim la munca lui Maslow ca pe un ghid pas cu pas, clarificand ca Maslow a vazut calatoria umana ca mult mai dezordonata si mai complicata decat sugereaza metafora piramidei. Kaufman aduce, de asemenea, ideile lui Maslow la zi cu cercetarile care au fost efectuate dupa moartea sa, verificand dovezile care ar putea sustine sau revizui ideile sale. La radacina lui Transcend se afla o intrebare intelectuala: Ce trebuie sa ne invete astazi psihologii umanisti de acum un secol
„Prea multi oameni astazi se simt profund neimpliniti in lumea noastra haotica si divizata, care incurajeaza cautarea banilor, a puterii, a maretiei, chiar si a fericirii, ca varfuri ale umanitatii”, scrie Kaufman. „Psihologul social si filozoful umanist Erich Fromm a avut dreptate ca exista o arta a fiintei. Dar acum exista si o stiinta a fiintei.”

De ce actionam: Transformarea observatorilor in rebeli morali, de Catherine Sanderson

Belknap Press, 2020, 272 de pagini. Cititi un eseu adaptat din Why We Action.
Uneori, noi oamenii nu ne sustinem convingerile. Lasam comentariile rasiste sa ramana necontestate sau ne intoarcem cand vedem ca cineva este agresat. De ce
Dupa cum explica psihologul social Catherine Sanderson, este adesea greu sa contestati comportamentul rau in acest moment. Uneori, situatiile sunt ambigue si nu vrem sa ne asumam un mare risc social sau sa chemam pe cineva cu privire la comportamentul sau fara a fi siguri de intentiile lui. Uneori ne temem de consecintele potentialei respingeri sociale, de esecuri in cariera sau chiar de violenta, mai ales atunci cand punem sub semnul intrebarii comportamentul cuiva aflat la putere.
Cu toate acestea, este atat de important sa luati atitudine, pentru ca este una dintre cele mai eficiente modalitati de a opri comportamentul rau in miscare. Ganditi-va la cate mai putine femei ar fi suferit abuzuri de la Harvey Weinstein sau Bill O’Reilly daca cineva ar fi vorbit mai devreme
Nu ne putem astepta ca victimele sa se apere singure; toti trebuie sa ne intarim „rebelul moral” interior daca vrem sa punem capat sexismului, rasismului, homofobiei si multe altele. Din fericire, Sanderson ne ofera o multime de idei despre cum sa ne crestem sansele de a raspunde, pe baza cercetarilor din stiinte sociale. Cu practica si sprijinul altora cu ganduri similare, cu totii putem fi mai buni in a ne confrunta cu comportamentul rau atunci cand il vedem.