Aproape unul din patru adolescent este agresat in fiecare an. Alegerea noastra de a-i ierta pe batausi – ca si adolescenti sau, mai tarziu, ca adulti – este extrem de personala, nu la care orice studiu stiintific ne poate raspunde.
Un nou studiu realizat de cercetatorii de la Universitatea Macquarie din Australia ofera o consideratie (dintre multe) pentru a informa decizia. Dar rezultatele sunt mixte: desi iertarea ne poate ajuta sa ne simtim mai bine, concluzioneaza cercetatorii, poate fi si un proces stresant – un motiv pentru care a alege sa iert este atat de dificil.
Ei au recrutat 135 de studenti care, in ultimele sase luni, au suferit bullying – ceea ce inseamna ca au fost raniti in mod repetat de cineva care avea putere asupra lor si nu au stiut cum sa scape de situatie. Ghidati de o caseta audio, au vizualizat in detaliu un incident recent de agresiune; apoi, au raspuns la cateva intrebari din sondaj despre gandurile si sentimentele lor.
Publicitate
X
Apoi, participantii au fost impartiti in trei grupuri. O alta caseta audio le-a cerut sa-si imagineze unul dintre cele trei rezultate diferite ale agresiunii: iertare, evitare sau razbunare.
In grupul de iertare, participantii si-au imaginat iertarea agresorului si simtind empatie pentru el sau ea. Grupul de evitare a vizualizat a fi intr-un loc fericit, departe de bataus; de fapt, s-au distras cu ganduri pozitive. In grupul de razbunare, participantii si-au imaginat luand orice forma de razbunare doresc. In timp ce faceau acest lucru, cercetatorii au masurat activitatea electrica de pe piele cu electrozi. Apoi, toate cele trei grupuri au raspuns din nou la intrebarile sondajului.
Cercetatorii se asteptau ca iertarea sa fie cea mai benefica in general, dar nu a fost exact cazul.
De fapt, iertarea si evitarea pareau sa arate efecte similare: in ambele grupuri, emotiile negative ale participantilor au scazut pe parcursul experimentului. Participantii care au practicat iertarea sau evitarea nu s-au simtit mai puternici dupa experiment, dar s-au descurcat mai bine decat grupul de razbunare – al carui sentiment de imputernicire, stima de sine si credinta in capacitatea lor de a face fata hartuirii au scazut.
Dar imaginarea iertarii s-a dovedit a fi cea mai stresanta dintre cele trei rezultate, masurata prin activitatea electrica pe pielea participantilor. Pe masura ce au vizualizat iertarea batausului, grupul de iertare s-a calmat mai lent decat grupul de evitare sau grupul de razbunare.
Mai multe despre iertarea
Cititi si urmariti-l pe Fred Luskin explicand „Ce este iertarea
”
Cititi trei adevaruri evolutive despre iertare si razbunare.
Jason Marsh explica de ce iertarea este adesea mai buna pentru victime decat razbunarea.
Cat de iertator esti
Faceti testul nostru!
Cercetarile anterioare au descoperit beneficiile pe termen lung ale iertarii, inclusiv o sanatate fizica si mentala mai buna si relatii mai pozitive. In contextul hartuirii, tinerii adulti care sunt mai ingaduitori tind sa se angajeze in strategii de coping mai sanatoase, sa manifeste mai putina anxietate sociala si sa se simta mai putin raniti atunci cand reflecta asupra experientei.
Cu toate acestea, acest studiu arunca lumina pe termen scurt: ce se intampla astazi, cand alegem sa iertam, sa ne distragem atentia de la suferinta noastra sau sa cautam razbunare
Ce ne face sa ne simtim mai bine acum
Aici, spre deosebire de cercetarile anterioare, iertarea parea a fi stresanta – i-a determinat pe cercetatori sa emita ipoteza ca bullying-ul este un caz special. Iertarea „este un proces care implica infruntarea directa a ranirii din interiorul tau”, scriu ei, iar agresiunea – cu sentimentul persistent de neputinta care vine odata cu aceasta – „poate reprezenta o categorie unica de rau”. Asadar, in loc sa linisteasca, iertarea poate crea initial tensiune in fata anumitor greseli.
In cele din urma, cercetatorii recomanda o strategie mixta. Evitarea, desi calmeaza pe termen scurt, nu este buna pentru sanatatea noastra psihologica pe termen lung. Cea mai buna abordare poate fi evitarea acum si iertarea mai tarziu, mentinandu-ne relaxati si in siguranta pana cand ne simtim suficient de puternici pentru a face fata durerii.
