Increderea patrunde in fiecare parte a vietii noastre. Avem incredere ca masinile se opresc atunci cand semaforul devine rosu; avem incredere in bacanii pentru a oferi produse care pot fi consumate in siguranta; avem incredere ca sotii nostri vor ridica copiii atunci cand spun ca o vor face. Increderea este scurtatura care ne ajuta sa functionam intr-o societate moderna complexa.
Dar ai incredere in persoana gresita si s-ar putea sa fii dus la plimbare. Asadar, cum putem avea incredere amandoi cand este benefic sa facem acest lucru, totusi sa ramanem vigilenti fata de cei care ne-ar putea trada
si de ce sa avem incredere daca am putea fi arsi
In noua sa carte, Adevarul despre incredere, David DeSteno ajuta la raspunsul la aceste intrebari si la multe altele. DeSteno, psiholog la Universitatea Northeastern, explica ca, desi increderea este lipiciul social care ne permite sa facem mai mult impreuna decat am putea face vreodata singuri, increderea este o tinta in miscare, care depinde de dispozitiile noastre, de circumstante si de nevoile concurente. Facem alegeri zilnice – adesea subconstiente – daca sa actionam sau nu intr-un mod demn de incredere.
Reclama
X
Potrivit lui DeSteno, avem tendinta de a avea incredere in cei care demonstreaza atat integritate, cat si competenta. Dar, pentru ca adesea trebuie sa stabilim acest lucru dintr-o data, am dezvoltat comenzi rapide pentru a decide cand sa avem incredere. Nervul vag – un nerv care trece prin sistemul nostru nervos central conectandu-ne creierul la mai multe organe vitale – raspunde sub constientizarea noastra constienta la indicii din mediul nostru si fie ne va calma inima pentru a produce un comportament mai increzator, fie ne va excita inima pentru a creste neincrederea. Adesea, aceste „raspunsuri” sunt destul de precise, permitandu-ne sa luam decizii rapide cu privire la incredere.
Dar aceste sentimente sunt supuse manipularii si ele. De exemplu, DeSteno a descoperit ca a induce oamenii sa simta recunostinta inainte de a-i pune sa joace un joc economic a crescut nivelul lor de incredere si cooperare in joc, chiar si fata de oameni pe care nu i-au intalnit niciodata. In plus, participantii care au trebuit sa indeplineasca o sarcina de vorbire in public extrem de stresanta inainte de a juca jocul si-au crescut rata de cooperare cu aproximativ 50 la suta. Intelegerea unor astfel de influente, sustine DeSteno, este importanta pentru gestionarea increderii in vietile noastre.
Exista, de asemenea, multe neintelegeri despre modul in care functioneaza increderea, iar DeSteno incearca sa clarifice lucrurile. Contrar credintei populare, oamenii nu se pot uita la fata cuiva si nu pot determina daca mint sau nu, scrie el. In plus, in timp ce multi dintre noi doresc sa se gandeasca la incredere ca pe o stare fixa – cu oamenii si institutiile „de incredere” sau nu – cercetarile au descoperit ca increderea noastra este maleabila, depinde de starea noastra de spirit si de circumstantele care ne inconjoara.
Potrivit lui DeSteno, daca actionam sau nu cu integritate implica un fel de calcul in interiorul capului nostru, in care „deciziile de a fi de incredere deriva din calcule constiente si non-constiente care cantaresc compromisurile dintre castigurile pe termen scurt si pe termen lung. ”
Mai multe despre incredere
Cat de increzatoare este relatia ta
Faceti testul nostru!
Nu foarte
Uitati -va la John Gottman discutand despre cum sa construiti incredere.
Cititi eseul lui Joshua Coleman despre supravietuirea tradarii.
Aflati despre etapele vietii increderii.
Cat de increzatoare este America
Nu prea.
Este un pic ca fabula furnicii si a lacustei, scrie el, in care furnica harnica care planuieste o zi ploioasa invinge lacustele lenesa. Desi s-ar putea sa alegem calea nedemn de incredere daca credem ca putem scapa cu ea sau nu se va face putin rau, a fi demn de incredere produce adesea beneficii pe termen lung.
Poate de aceea increderea joaca un rol atat de important in atatea interactiuni sociale. Cercetarile arata ca copiii invata mai bine atunci cand au un profesor competent si in care pot avea incredere pentru a le oferi informatiile potrivite si a-i sprijini pe parcurs. Chiar si prescolarii foarte tineri s-a dovedit a fi capabili sa evalueze fiabilitatea unui profesor si il vor cauta pe cel in care cred ca pot avea incredere fata de cel cu care sunt mai familiarizati. Acei copii invata o abilitate de care vor avea nevoie in lumea „reala”: increderea este necesara in tranzactiile comerciale – la fel si abilitatea de a detecta un inselatorie.
Aceasta ajunge la una dintre principalele lectii ale cartii lui DeSteno: cu totii vrem sa stim cum sa stabilim cel mai bine cand este bine sa avem incredere si cand trebuie sa fim mai sarguinciosi – dar, din pacate, credibilitatea unei persoane nu poate fi prezisa in mod fiabil din trecut. actiuni. O reputatie construita pe incredere nu este un predictor perfect al viitorului comportament de incredere, scrie DeSteno, desi poate actiona ca un ghid imperfect.
Un predictor mai bun sunt propriile noastre evaluari subconstiente. Conform cercetarilor lui DeSteno, oamenii pot alege cine este mai putin demn de incredere dupa anumite „spune” pentru neincredere – incrucisarea bratelor pe piept, aplecarea pe spate, atingerea fatei sau atingerea mainilor. In plus, el a descoperit ca oamenii care cred ca detin mai multa putere intr-o situatie – adica au mai multa bogatie economica – se vor simti mai putin nevoiti de increderea altora si vor actiona mai putin demn de incredere. Intr-un experiment intrigant, cercetatorii au observat o intersectie aglomerata a orasului si au descoperit ca masinile apartinand in mod obisnuit clasei bogate – cum ar fi BMW – aveau 50% mai putine sanse sa astepte ca un pieton sa traverseze drumul inainte de a trece prin intersectie decat masinile apartinand de obicei mai putin bogat.
Cu toate acestea, indicii pentru incredere ca acestea nu sunt utile online, ceea ce face ca lumea online sa fie deosebit de dificila pentru a negocia increderea. De asemenea, ele nu sunt atat de utile pentru a evalua daca poti sau nu sa ai incredere in tine ca vei rezista tentatiilor viitoare, cum ar fi renuntarea la desert atunci cand te-ai angajat sa tii o dieta sau sa rezisti unei aventuri extraconjugale. DeSteno sustine ca capacitatea de a avea incredere in sine pentru a actiona cu integritate este influentata de multe dintre aceleasi forte care modeleaza increderea in ceilalti si poate fi afectata de incapacitatea noastra de a prezice cum ne vom simti in viitor si de tendinta noastra de a rationaliza comportamentul din trecutul.
Una peste alta, cartea lui DeSteno este putin deprimanta. Argumentul lui principal pare sa fie ca increderea este plina de potentiale campuri minate si ca nu ne putem baza pe noi insine pentru a sti cand este cel mai bine sa avem incredere si cand nu.
Cu toate acestea, inarmati cu mai multe cunostinte, putem incerca cel putin sa ne intelegem partinirile si sa facem alegeri mai bune atunci cand ne confruntam cu probleme de incredere. Si, dupa cum scrie DeSteno, optiunea implicita ar trebui sa fie de a avea incredere si de a fi demn de incredere. Cercetarile au descoperit ca, la fel ca furnica din fabula, avem mai multe sanse sa fim rasplatiti decat nu pe termen lung daca facem acest lucru.
