Uneori, constatarile din cercetarile privind bunastarea par putin evidente: Recunostinta te va face mai fericit; mindfulness reduce stresul; se simte bine sa fii amabil.
Dar concluziile altor studii sunt mult mai contraintuitive. Acest tip de cercetare provoaca modul in care credem ca functioneaza lumea; daca suntem deschisi, ne poate schimba drastic viata de zi cu zi si comunitatile noastre.
La cel de-al 5-lea Congres mondial al Asociatiei Internationale de Psihologie Pozitiva — o conferinta de patru zile, care a avut loc la inceputul acestei luni, cu peste 1.300 de participanti — am auzit trei perspective care mi-au contestat presupunerile. Au oferit noi moduri de a ne gandi la lucrurile pe care ni le dorim cel mai mult in viata, inclusiv sanatatea, succesul si fericirea.

1. Nu trebuie sa fii carismatic pentru a reusi

Publicitatea
X
Ce determina performanta ridicata la locul de munca
In trecut, cercetatorii in afaceri s-au concentrat pe cat de multa influenta sau informatii reuseau sa adune angajatii in organizatia lor. Ei au vizualizat retele complexe de interconexiuni, cu cei mai influenti si cunoscatori lucratori in centru.
Dar Kim Cameron, profesor de la Universitatea din Michigan si pionier in domeniul psihologiei organizationale pozitive, a incercat un nou tip de cartografiere: el a reprezentat angajatii dupa „energia lor relationala”. Energia relationala este cat de mult ii motiveaza, invioreaza si energizeaza interactiunile tale cu ceilalti (mai degraba decat sa-i epuizezi sau sa-i epuizem, ceva ce am experimentat cu totii).
Rezultatul
Reteaua de energie relationala a prezis performanta de patru ori mai buna decat retelele bazate pe influenta sau informatie. Cu alte cuvinte, a avea un impact pozitiv si energizant asupra celorlalti pare mult mai important pentru cat de mult realizati la locul de munca decat sa-i faceti pe oameni sa faca ceea ce doriti sau sa adunati secrete. Si cand un lider este mai energizant pozitiv, angajatii ei au rezultate mai bune, sunt mai multumiti si mai implicati in locurile lor de munca si au o bunastare mai mare acasa.
Cercetarile lui Cameron au descoperit ca energizantii pozitivi tind sa fie de incredere, recunoscatori, umili, autentici si iertator; sunt, de asemenea, buni care rezolva probleme cu standarde inalte. In consecinta, energia relationala nu este o forma de carisma sau atractivitate naturala. Este ceva ce poate fi cultivat.

2. Putem sa motivam oamenii sa fie sanatosi
Cum ii incurajam pe ceilalti sa aiba grija de sanatatea lor
Daca sunteti guvern, un program de sanatate la locul de munca sau un sot bine intentionat, ati putea incerca sa va convingeti tinta ca face prea putin exercitii si streseaza prea mult. Mass-media ii place in mod special sa incadreze povestile in acest fel.
Insa, potrivit profesorului de la Universitatea Stanford, Alia Crum, aceste mesaje pot avea efectul exact opus asa cum s-a dorit. Cercetarile ei au descoperit ca ceea ce credem in noi – gandirea noastra, cu alte cuvinte – poate avea de fapt efecte fizice asupra corpului nostru.
Intr-o serie de studii aproape de necrezut, ea a descoperit ca stresul creeaza un raspuns fizic mai nesanatos atunci cand credem ca stresul este rau pentru noi; modul in care credem ca nivelul nostru de exercitiu se compara cu cel al altora ne afecteaza riscul de deces dincolo de nivelul nostru real de activitate; aceeasi bautura ne afecteaza diferit hormonii foamei, in functie de faptul daca credem ca este sanatoasa sau indulgenta; iar femeile de serviciu de hotel isi imbunatatesc greutatea si tensiunea arteriala dupa ce au aflat ca munca lor implica exercitii fizice.
Cu alte cuvinte, a le spune oamenilor cat de nesanatos este stilul lor de viata ar putea ajuta la crearea unei profetii care se auto-implini.
Deci, care este alternativa
In loc sa se concentreze asupra daunarii comportamentului nesanatos, Crum sugereaza ca comportamentele sanatoase sa para mai atragatoare. Intr-un studiu care a urmat, ea a descoperit ca vizitatorii de la cantina au mancat mai multe legume atunci cand li s-au dat nume atragatoare: „morcovi rasucite cu glazura cu citrice” mai degraba decat „morcovi cu sos de citrice fara zahar”.
Cu alte cuvinte, mai degraba decat sa sperii oamenii cu statistici, s-ar putea sa le spunem mai bine despre bucuriile unui apus de soare alergat pe malul lacului, o salata proaspata de la piata fermierilor sau o meditatie plina de bunavointa iubitoare.

3. Viata ta poate fi mai semnificativa decat crezi.

Cauti sens in viata ta
Majoritatea dintre noi nu trebuie sa cautam prea departe, a argumentat Laura King, profesor de la Universitatea din Missouri. Intr-o discutie pasionala si care provoaca gandirea, ea a citat cercetari care arata ca lucrurile marunte ne pot creste simtul sensului: sa vedem imagini cu copaci care reprezinta trecerea anotimpurilor; amintirea de cuvinte legate de dimineata (clatite, slanina, rasarit) dimineata; sau sa avem mai multa rutina in viata noastra.
Pe de alta parte, King a descoperit ca sensul nostru de inteles este destul de rezistent la adversitate. De exemplu, nici macar alegerile recente din SUA nu au fost suficiente pentru a scadea sentimentul liberalilor de sens in viata (desi au creat alte sentimente negative).
Nu exista nicio criza de sens in lume, a sustinut ea. Sensul nu este rezervat momentelor speciale, transcendente; este parte integranta a vietii noastre, doar daca ne deschidem ochii asupra ei.
„Oamenii nu trebuie sa stie cum sa-si faca viata semnificativa. Trebuie sa stie ca sunt deja”, a spus King. Si cand credem in sensul vietii noastre, deblocham beneficiile unor sentimente mai pozitive si relatii mai bune.
Cercetarea ei a ridicat multe intrebari pentru participanti: Acest tip de semnificatie este acelasi cu sensul profund care vine de la a avea un scop sau de a avea grija de altii
. Dar oamenii care traiesc in medii haotice, periculoase, ale caror vieti chiar nu au sens
In ciuda acestor intrebari, ideea ca majoritatea vietilor noastre au deja structura, predictibilitate si sens este una provocatoare.
Greater Good Science Center a fost expozant la cel de-al 5-lea Congres mondial de psihologie pozitiva.