Astazi, prejudecatile impotriva oamenilor care nu ne impartasesc rasa, etnia, sexul, religia sau convingerile politice creeaza o atmosfera de neincredere si ostilitate care divizeaza Statele Unite. Cetatenii si cercetatorii deopotriva sunt disperati sa inteleaga de unde provin aceste diviziuni si cum sa le vindece.
Unele raspunsuri ar putea fi gasite in literatura stiintifica despre mindfulness.
Pentru cei care nu stiu, mindfulness este o stare de a fi – adesea practicata prin meditatie – care implica o constientizare sporita a emotiilor, gandurilor si imprejurimilor noastre, insotita de un sentiment de acceptare si nejudecare. Mai multe studii au sugerat ca practicarea atentiei poate reduce prejudecatile si partinirile.
Reclama
X
De exemplu, un studiu a constatat ca o scurta meditatie de bunatate iubitoare a redus prejudecatile fata de persoanele fara adapost, in timp ce un alt studiu a constatat ca un scurt antrenament de constientizare a scazut partinirea inconstienta impotriva persoanelor de culoare si a persoanelor in varsta. Intr-un al treilea studiu, realizat de Adam Lueke si Bryan Gibson, participantii albi care au primit un scurt antrenament de mindfulness au demonstrat un comportament mai putin partinitor (nu doar atitudini) fata de participantii de culoare la un joc de incredere.
„Vedem o tendinta generala de a trata oamenii fara notiuni preconcepute – intr-un mod mai corect si mai echilibrat – dupa ce a practicat mindfulness”, spune Lueke.
Dar cum are mindfulness acest impact
Aceasta este o intrebare cruciala, daca vrem sa proiectam activitati si programe care sa-i ajute pe oameni sa-si rezolve diferentele si sa ne intelegem propriile obstacole personale.
O serie de studii recente incep sa exploreze acest lucru si sustin ideea ca mindfulness poate viza indirect prejudecatile, diminuand prejudecatile noastre cognitive – erori automate, sistematice in gandirea noastra – in moduri care influenteaza judecatile noastre fata de alte persoane. Prin reducerea susceptibilitatii noastre la prejudecatile cognitive, mindfulness ar putea juca un rol in imbunatatirea relatiilor sociale in societatea noastra.
1. Mindfulness ne ajuta sa vedem contextul complet al actiunilor oamenilor.
Mai multe despre Mindfulness & Bias
Descoperiti cum mindfulness poate invinge partinirile rasiale.
Aflati cum mindfulness poate ajuta la reducerea partinirilor ascunse din limba noastra.
Explorati noi cercetari despre modul in care mindfulness-ul poate ajuta oamenii sa faca fata discriminarii.
Cat de atent esti
Faceti testul nostru!
Oamenii au tendinta naturala de a vedea actiunile oamenilor ca reflectand trasaturile stabile de caracter, mai degraba decat factorii externi. Deci, daca un elev nu trece testul sau de matematica, puteti decide ca nu este bun la matematica sau lenes, in loc sa va ganditi ca nu a dormit bine.
Aceasta tendinta de a ignora circumstantele se numeste partinire de corespondenta si are un impact asupra modului in care judecam oamenii, inclusiv oamenii din diferite grupuri sociale.
Este usor sa vezi cum se desfasoara asta in viata reala. Cand uraganul Katrina a lovit New Orleans, multi americani albi au presupus ca locuitorii care au ramas erau incapatanati, mai degraba decat pur si simplu prea saraci pentru a fi evacuati. Cercetarile sugereaza, de asemenea, ca aceasta partinire joaca un rol in sala de judecata, unde juriile resping adesea circumstantele atenuante atunci cand atribuie pedepse, in special pentru persoanele de culoare.
Dar mindfulness ne poate ajuta sa luptam cu aceasta tendinta in noi insine.
Intr-un studiu recent realizat de Tim Hopthrow si colegii sai, participantii au fost impartiti in trei grupuri si au primit fie un scurt exercitiu de alimentatie atenta, o sarcina care le cerea sa acorde atentie detaliilor, fie niciunul (servind drept control). Ulterior, participantii au citit un eseu care era fie pro-sau anti-putere nucleara, intelegand ca scriitorul nu si-a ales pozitia, ci a fost atribuit. Apoi au evaluat cat de puternic credeau ca scriitorul este pro sau impotriva energiei nucleare.
Rezultatele au aratat ca participantii din grupul de mindfulness au fost semnificativ mai putin dispusi sa echivaleze pozitia luata in eseul scriitorului cu adevaratele lor convingeri decat cei din celelalte doua grupuri. Cu alte cuvinte, erau mai putin probabil sa cada prada partinirii corespondentei.
Aceste rezultate sugereaza ca mindfulness ar putea juca un rol in scaderea partinirii pe care o folosim pentru a incadra oamenii, ceea ce ar putea beneficia de toate relatiile sociale, dar in special de interactiunile intre grupuri.
Cand intelegem ca cineva poate actiona intr-un anumit mod din cauza presiunilor cu care se confrunta sau a situatiilor in care se afla – mai degraba decat atribute personale – putem fi mai empatici si mai capabili sa rezolvam neintelegerile care apar intre noi.
2. Mindfulness ne ajuta sa ne reducem partinirea negativa
Cei mai multi dintre noi acordam in mod natural mai multa atentie si reactionam mai puternic la evenimentele negative decat evenimentele pozitive din viata noastra – un fenomen numit prejudecata negativitate. Acest lucru se datoreaza istoriei noastre evolutive timpurii, in care a fi vigilenti a contat foarte mult pentru supravietuirea noastra.
Avand o partinire negativa puternica, ne poate face sa fim foarte precauti in a intra in situatii in care anticipam ca s-ar putea intampla ceva rau. Si cercetarile arata ca interactiunile cu oameni din diferite grupuri sociale pot fi stresante, in parte pentru ca ne facem griji ca suntem respinsi – o experienta puternic negativa pentru majoritatea oamenilor. Pentru cei cu partinire negativa mare, frica de respingere este si mai mult o bariera.
Dar mindfulness poate ajuta la reducerea partinirii noastre negative si, in consecinta, ne poate ajuta sa fim mai putin atenti la intalnirile sociale negative. Sprijinul pentru aceasta afirmatie vine din experimente care analizeaza modul in care mindfulness influenteaza reactivitatea noastra emotionala la stimulii negativi.
Intr-un studiu, cercetatorii au studiat modul in care mindfulness a afectat activitatea creierului participantului. Participantii au raportat nivelurile lor generale de constientizare, apoi au vazut pe scurt fotografii care au indus emotii pozitive puternice (cum ar fi fotografiile bebelusilor), emotii negative puternice (cum ar fi fotografiile cu oameni in durere) sau niciunul in timp ce li s-a scanat creierul.
Participantii mai atenti au fost mai putin reactivi la fotografiile negative si au aratat indicii mai mari de sentiment pozitiv atunci cand au vazut fotografiile pozitive. Acest lucru a fost evaluat prin modele ale creierului asociate cu reactiile la suferinta. Potrivit autorilor, acest lucru sustine afirmatia conform careia constientizarea scade partinirea negativitatii – ceva ce sustin si alte studii.
Intr-un alt studiu, unor participanti la un aparat fMRI li s-a dat o scurta instructiune de constientizare – „sa fii constient de tine insuti, de ceea ce ti se intampla in acest moment”, fara sa judece – inainte de a li se spune sa se astepte la fotografii care infatiseaza evenimente negative si apoi vazand fotografiile. Cei care au primit instructiuni de constientizare au aratat o activare crescuta in cortexul prefrontal al creierului si o activitate scazuta in amigdala – un model asociat cu o reactivitate emotionala mai mica – inainte de a vedea fotografiile si in timp ce le-au vazut. Acest lucru sugereaza ca chiar si o predare scurta de mindfulness poate ajuta oamenii sa gestioneze experientele care provoaca anxietate intr-un mod mai sanatos.
Si asta include situatii sociale negative. Intr-un studiu, participantii au raportat despre teama lor de a fi ostracizat in intalnirile sociale, respectul de sine si nivelurile de constientizare. Cercetatorii au descoperit ca, desi participantii cu stima de sine scazuta aveau o teama mai mare de a fi respinsi, a fi mai atent a scazut aceste efecte.
Luate impreuna, aceste studii sugereaza ca mindfulness ne poate scadea reactivitatea emotionala la evenimente negative, ceea ce poate duce la mai putine frecari sociale in situatii mai incerte, care produc anxietate.
3. Mindfulness ne poate ajuta sa-i vedem pe ceilalti ca fiind egali
O alta partinire psihologica comuna este prejudecata de auto-pozitivitate: nevoia de a pastra opinii pozitive despre noi insine in comparatie cu ceilalti. Acest lucru ne poate determina uneori sa dorim sa-i suprim pe altii pentru a ne face sa aratam bine. Prejudecata de auto-pozitivitate este la lucru atunci cand presupunem ca critica sefului nostru fata de proiectul grupului nostru de lucru nu are nimic de-a face cu noi, de exemplu.
Dar, in cel putin un studiu, s-a demonstrat ca mindfulness scade prejudecata de auto-pozitivitate, sugerand un alt mod in care ar putea fi utila relatiilor noastre sociale.
Aici, participantii au primit fie o discutie de 15 minute despre beneficiile mindfulness, 15 minute de meditatie mindfulness sau 15 minute de meditatie iubitoare-bunatati. Apoi, participantii au vazut fotografii cu ei insisi sau cu straini si au trebuit sa imperecheze fotografiile cu cuvinte pozitive sau negative, in functie de instructiunile care le-au primit. Prejudecatile de auto-pozitivitate a fost masurata prin cat de usor s-au asociat cu cuvinte pozitive si strainii cu cuvinte negative.
Rezultatele au aratat ca persoanele care au practicat fie meditatia de constientizare, fie meditatia de bunatate iubitoare au aratat mai putine partiniri de auto-pozitivitate decat grupul care a invatat pur si simplu despre beneficiile atentiei.
Desi aceasta cercetare este inca relativ preliminara, altii au sustinut ca constientizarea ne ajuta sa pastram un sentiment puternic de sine, crescand totodata empatia si ingrijirea fata de cei care sunt diferiti – ceva la care te-ai astepta de la persoanele cu auto-pozitivitate scazuta. partinire. De fapt, acestea si alte beneficii ale antrenamentului de mindfulness i-au determinat pe unii sa sugereze ca avocatii si medicii considera practicile de mindfulness ca parte a solutiei pentru reducerea prejudecatilor implicite pe care le pot avea fata de clienti si pacienti.
Desi este clar ca mindfulness influenteaza bunastarea noastra personala, devine din ce in ce mai clar cum ne poate influenta si bunastarea sociala. Prin reducerea partinirii corespondentei, a negativitatii si a auto-pozitivitatii, mindfulness ne poate ajuta sa avem relatii mai bune cu ceilalti, inclusiv cu cei care arata si se comporta diferit.
Avand in vedere cat de defensivi pot fi oamenii in ceea ce priveste primirea de formare pentru a reduce rasismul, Lueke considera ca predarea atentiei in general poate fi deosebit de utila. Daca antrenamentul de mindfulness are aceste beneficii fara a viza in mod direct partinirea, ar putea fi mai placut decat programele specifice de reducere a partinirii, spune el.
„Daca le spui oamenilor ca sunt cu prejudecati si rasisti si ca vei incerca sa rezolvi asta, oamenii devin defensivi”, spune el. „Faptul ca mindfulness nu este in mod special orientat spre reducerea discriminarii – si ca aduce toate aceste beneficii personale, cum ar fi mai putin stres, o mai mare satisfactie in viata etc. – este foarte pozitiv, deoarece oamenii nu vor avea garda sus.”
Poate ca daca vrem sa ne intelegem mai bine, am putea face mai rau decat sa incepem cu mindfulness. La urma urmei, ce avem de pierdut
