In timp ce oricine se poate simti epuizat la locul de munca, cei care lucreaza cu persoane aflate in dificultate sunt mai expusi riscului. Oamenii in ocupatii de ajutor pot experimenta, de asemenea, „oboseala de compasiune”, simtindu-se din ce in ce mai putin motivati si capabili sa atenueze suferinta. In aceste circumstante, ei pot incepe sa ridice un zid intre suferinta lor si a celorlalti. Dar aceasta este cea mai buna alegere
Un nou studiu si-a propus sa raspunda la aceasta intrebare analizand empatia, epuizarea si oboseala de compasiune la ofiterii de politie care lucreaza cu supravietuitorii violului si agresiunii sexuale.
Meseria lor este una care necesita o empatie extraordinara. Daca supravietuitorii il percep pe ofiterul investigator ca fiind empatic, este mai probabil sa „continue procesul de urmarire penala si sa mearga in instanta”, noteaza autorii studiului David Turgoose, Naomi Glover, Chris Barker si Lucy Maddox de la University College London. Dar ofiterii pot plati un cost pentru aceasta munca, trecand prin traume secundare care decurg din ascultarea povestilor de agresiune sexuala.
Publicitate
X
Studiul, publicat in revista Traumatology, a chestionat 142 de ofiteri de politie britanici dintr-o unitate speciala care lucreaza cu supravietuitori. Ofiterii au raportat nivelurile de oboseala de compasiune, epuizare (epuizare emotionala si psihologica) si stres traumatic secundar (simptome asemanatoare PTSD).
Cercetatorii au masurat, de asemenea, nivelurile generale de empatie ale ofiterilor – asa-numita empatie dispozitionala – folosind un chestionar care includea afirmatii precum: „Imi pot da seama cand altii sunt tristi chiar si atunci cand nu spun nimic”.
Cercetatorii au descoperit o asociere semnificativa intre empatie si burnout: ofiterii cu empatie dispozitionala mai mare au avut de fapt niveluri mai scazute de burnout.
„Descoperirile ofera un sprijin provizoriu pentru ideea ca implicarea empatica cu victimele ar putea servi ca factor de protectie impotriva epuizarii”, scriu autorii. O posibila explicatie pentru aceasta constatare este ca empatia poate face ca munca lor sa se simta mai semnificativa – o idee care a fost propusa in studiile asupra medicilor.
Mai mult, cercetatorii nu au descoperit ca ofiterii mai empatici aveau oboseala de compasiune mai mare sau traume secundare. Aceste descoperiri sunt un contrapunct cu argumentele recente impotriva empatiei – si lucrarile anterioare care au descoperit ca oamenii foarte empatici pot avea mai multe sanse de a experimenta oboseala de compasiune si ca oboseala de compasiune in sine poate reduce empatia fata de ceilalti.
Contrar asteptarilor, nivelurile de oboseala si de epuizare pe care politistii le-au raportat nu au fost ridicate. Cei mai multi au avut niveluri medii de epuizare si un impresionant 84 la suta au avut scoruri scazute la oboseala de compasiune. Si aproape trei sferturi dintre ofiteri nu au prezentat niveluri reduse sau moderate de stres traumatic secundar.
Aceasta pare o veste buna. Cu toate acestea, participantul mediu la acest studiu nu a lucrat cu supravietuitorii de foarte mult timp – mai putin de doi ani.
Mai multe dezbateri despre empatie
Separati punctele valide de criticile gresite ale empatiei.
Explorati de ce suntem atat de amestecati cand vorbim despre empatie.
Aflati cum ne putem reinnoi si extinde empatia.
Cat de empatic esti
Fa testul nostru de empatie si incearca aceste practici de empatie!
Doriti sa aflati mai multe despre burnout
. Alaturati-va noua pe 29 aprilie 2017, pentru un atelier de o zi cu tema „Stiinta epuizarii: ce este, de ce se intampla si cum sa o evitati”.
De fapt, cand cercetatorii au luat in considerare timpul petrecut lucrand in unitatea speciala, ei au descoperit ca veteranii au obtinut un scor mai mare la oboseala de compasiune, epuizare si stres traumatic secundar decat recrutii mai noi. Ei nu au vazut acelasi model cand au comparat simptomele cu ani de experienta generala a politiei. Aceasta descoperire sugereaza ca „ceva legat in mod specific de lucrul cu victimele violului creste oboseala de compasiune, stresul traumatic secundar si epuizarea in timp”, concluzioneaza cercetatorii. Daca empatia reduce de fapt epuizarea, ar putea fi foarte puternica pentru acesti ofiteri si pentru supravietuitori.
Foarte important, autorii observa ca designul studiului lor nu a permis testarea explicita a acestei relatii cauzale. Astfel, este posibil ca burnout-ul sa scada cumva empatia.
Sunt necesare studii longitudinale viitoare pentru a testa definitiv daca empatia ii protejeaza intr-adevar pe ofiterii impotriva epuizarii. Astfel de studii ar putea determina, de asemenea, cat de probabil este ca ofiterii care lucreaza cu supravietuitorii violului de multi ani sa experimenteze in cele din urma epuizare, oboseala de compasiune sau traume secundare.
Ca parte a studiului, cercetatorii au inclus, de asemenea, un scurt program de instruire conceput pentru a educa ofiterii despre cum sa recunoasca semnele de stres, epuizare si oboseala de compasiune, precum si diverse strategii de auto-ajutor, cum ar fi sprijinul social, mindfulness si relaxare. tehnici. Multi participanti au considerat acest antrenament util – iar unii chiar au indicat ca au inceput singuri practicarea mindfulness dupa curs.
Asa cum a spus un ofiter: „Ma bucur sa aflu despre oboseala de compasiune si sa realizez ca nu sunt ciudat”.
