Furia la locul de munca primeste adesea o reputatie proasta. Evoca imagini cu sefi inflacarati care isi intimideaza angajatii sau tipuri creative cu ego-uri mari care nu suporta sa fie criticati. De la mai multe institutii de stiri, asistam la colegii nemultumiti „mergand prin posta” si recurg la violenta dupa ce s-au infuriat pe ceva sau pe cineva. Sau poate ne gandim la necazurile de zi cu zi care starnesc resentimente la locul de munca, de la colegii care nu ne indeplinesc asteptarile pana la e-mailurile pasiv-agresive.
Dar nu toata furia este creata egala. Unele tipuri de furie – in special „furia morala”, un concept pe care il delimitam intr-o lucrare recenta publicata in Journal of Organizational Behavior – pot fi cruciale pentru sanatatea institutiilor noastre.
Furia morala este declansata nu din cauza a ceva ce ni s-a facut (sau nu s-a facut), ci din cauza faptelor gresite si a incalcarilor etice comise impotriva altora. Ne enervam cand asistam la acte neloiale sau degradante impotriva unui coleg, la practici de management partinitoare si insensibile sau chiar la politici grave ale companiei si produse daunatoare. Furia morala este o stare emotionala intensa care decurge din incalcarea unui standard moral recunoscut care ii afecteaza pe altii mai mult decat pe tine insuti. Important este ca ne indeamna si sa actionam pentru a imbunatati situatia, chiar si in fata unui risc personal semnificativ.
Reclama
X
Cand termenul „moral” este aplicat maniei, implica in mod necesar intentii pozitive: cautam sa respectam standardele morale, sa asiguram un tratament echitabil sau sa ii protejam pe cei care sunt vulnerabili. Ca atare, furia morala difera de alte forme de furie in trei moduri majore:

1. Standardele universale sunt incalcate.Furia morala este declansata de incalcarea standardelor universale de justitie, etica sau demnitate umana, mai degraba decat de preferinte, valori sau ideologie individualizate, idiosincratice. De exemplu, spre deosebire de a fi suparat din cauza unei insulte personale percepute de catre un coleg sau un sef, este mai probabil sa apara furia morala atunci cand un angajat este martor la un coleg acuzat sau pedepsit pe nedrept atunci cand nu era responsabil. Mai grava ar fi o situatie in care managerii isi intimideaza sau isi intimideaza angajatul, demonstrand un abuz flagrant de pozitie de putere. Standardele universale sunt esentiale pentru structura morala a societatii; societatea in general si indivizii sanatosi in special tind sa fie la fel de indignati de incalcarea lor.

2. Simtim ingrijorare pentru ceilalti.Furia morala reflecta o orientare altruista, in care se pune accent pe nevoile si drepturile celorlalti, mai mult decat pe ale noastre. In loc sa fim suparati din cauza dezavantajului sau neplacerilor noastre personale, nelinistea noastra provine din dorinta de a-i ajuta pe altii, in special pe cei care sunt deosebit de vulnerabili. S-ar putea sa fiu suparat pentru ca ai tipat la mine, dar sa ma enervez – desi justificat – beneficiaza in primul rand propriul meu ego si mandrie. Totusi, a deveni furios in timp ce asist la reprosa altuia, ar demonstra mai probabil furie morala. Egoismul sau egocentrismul este antitetic maniei morale.

3. Luam masuri corective.Furia morala ne indeamna sa facem ceva pentru a ajuta la imbunatatirea situatiei. In timp ce recunoastem ca furia este o emotie, nu o actiune. Daca furia nu determina o actiune menita sa corecteze situatia, atunci ii lipseste porecla „morala”. Sa te simti indignat de maltratarea cuiva, dar sa nu faci nimic pentru a ajuta, pentru ca „nu este treaba mea” sau „altcineva poate/ar trebui/va face fata acestei situatii”, nu este furie morala. Pentru a ne referi la exemplele anterioare, pentru a fi calificat drept furie morala, colegul care este martor la mustrarea nedreapta trebuie, de asemenea, sa sprijine sau sa-l apere pe colegul de serviciu in conflict. Abia atunci putem vorbi de puterea corectiva a furiei morale.
Denuntarile implica adesea furie morala – de exemplu, in cazul celebru prezentat in filmul din 1999 The Insider. In 1996, Jeff Wigand (pe atunci vicepresedinte al cercetarii si dezvoltarii la Brown si Williamson Tobacco si responsabil pentru dezvoltarea tigarilor cu efecte reduse) a spus ca compania sa a crescut in mod intentionat cantitatea de nicotina din tigari, sporind astfel natura lor de dependenta. Dupa ce si-a exprimat initial obiectiile in cadrul companiei, el a raportat ca a fost hartuit si a primit amenintari anonime cu moartea.

Mai multe despre furia

Aflati modul corect de a va enerva in afara serviciului.
Urmareste-l pe cercetatorul de iertare, Fred Luskin, vorbind despre furia constructiva versus furia distructiva.
Descopera cand oamenii fericiti aleg furia.
Invata cum sa vindeci creierul furios.
Intr-un interviu din 1996 cu Mike Wallace din 60 Minutes, Wigand a declarat ca „s-a suparat” pentru decizia companiei de a abandona tigara mai sigura si, in cele din urma, a gasit curajul sa vorbeasca. Cu toate acestea, denuntarea lui a adus un pericol semnificativ pentru el si pentru familia sa, in acelasi timp, a dezvaluit practici neetice ale companiilor de tutun din SUA. In cele din urma, actiunile lui Wigand au beneficiat potential de milioane de oameni, care ar fi fost expusi la acest produs deosebit de daunator, dar legal.
Poate ca mai banale si mai putin dramatice – desi nu mai putin valoroase – sunt experientele personale cand propria noastra furie ne determina sa vorbim in numele colegilor care se confrunta cu nedreptate, intimidare, agresiune, discriminare, cruzime sau lipsa de respect. Furia morala este un tip de „energie” pe care o putem folosi pentru a depasi ceea ce pentru multi dintre noi este o inclinatie de a ramane tacuti sau neimplicati in conflict. Dupa cum ne aminteste filozoful politic Edmund Burke, „Singurul lucru necesar pentru triumful raului este ca barbatii (sau femeile) bune sa nu faca nimic”.
Beneficiile incurajarii angajatilor sa vorbeasca atunci cand sunt martori la comportamente amenintatoare, acuzatii neloiale sau tactici coercitive sunt numeroase. In mod minim, contestarea acestor incalcari morale la locul de munca expune actele si autorii. Permiterea spatiului pentru exprimarea furiei morale la locul de munca poate promova medii de sprijin, compasiune, curaj, integritate si corectitudine. Managerii care permit sau chiar incurajeaza angajatii sa-si exprime furia morala pot afla nu numai ce se intampla, ci si – si poate mai important – ce trebuie sa se schimbe in sferele lor de influenta. Afisarile de furie la locul de munca semnaleaza ca ceva nu este in regula care necesita atentia imediata si un raspuns atent din partea conducerii.
Spunem ca vrem mai multe locuri de munca suparate
Da si nu. Expresiile de furie care se slujesc de sine ar trebui sa fie intotdeauna reduse la minimum. Cu toate acestea, daca asistam la ceva care este atat de gresit incat ne enerveaza, spune ceva… fa ceva. Organizatiile si membrii lor individuali beneficiaza atunci cand comportamentele moral gresite sunt abordate si eliminate.
Potential sa-ti scoti gatul exprimandu-ti furia morala
Da
Merita asumat riscul, avand in vedere sansa de a beneficia pe altcineva
Da! Furia morala arata ca ne pasa de ceilalti, nu doar de noi insine. In acelasi timp, poate ajuta la corectarea multor probleme pe care le traim la locul de munca si in societate. Asa cum sustine unul dintre noi intr-un nou eseu, o lume fara furie ar fi o lume fara „corectii critice” si aceasta este o lume in care nu vrem sa traim – indiferent cat de pasnica si armonioasa pare.