Meditatia Mindfulness ne poate ajuta sa ducem vieti mai fericite si mai sanatoase. . . cel putin conform stiintei. Cu toate acestea, multi dintre noi inca se framanta la ideea de a o practica noi insine. Poate ne temem ca meditatia este prea noua, sau ca ne-ar putea incetini sau ne poate duce la automultumire. Unii s-ar putea teme ca constientizarea ar putea veni in detrimentul productivitatii, al unei busole morale sau chiar al vitalitatii care ne ofera avantajul nostru.
Dar noi studii de cercetare distrug unele dintre miturile comune despre meditatia mindfulness. Mai degraba decat sa ne faca sa fim fara griji sau fara griji, meditatia mindfulness ne poate face mai usor sa luam o atitudine morala, sa fim perseverenti in atingerea obiectivelor noastre si sa fim mai energici in viata noastra – chiar si in viata sexuala!
Iata cateva dintre miturile atentiei si cercetarile care contracareaza aceste mituri.

Mitul nr. 1: Mindfulness iti uzeaza „stapanirea”

Publicitate
X A
avea „stapanire” – a putea persista in atingerea obiectivelor noastre, chiar si atunci cand lucrurile devin grele – este ceva pentru care multi dintre noi ne straduim. Este o calitate care este apreciata la locul de munca, la scoala si in viata. Dar s-ar putea argumenta ca atentia – cu accent pe acceptarea „ceea ce este” – ne poate impiedica sa ne pese de obiective sau sa ne impingem sa atingem.
Cu toate acestea, un studiu recent spune altceva. Studentii care au raportat ca sunt mai atenti in general s-au dovedit a fi mai „curati” patru luni mai tarziu, in timp ce inversul nu a fost adevarat – adica, a fi mai serios nu a prezis atentia ulterioara. Anumite aspecte ale mindfulness pareau a fi cheia acestei conexiuni; „a nu judeca” (a experientele, gandurile si emotiile tale) a fost legat de o perseverenta mai mare, iar „a actiona cu constientizare” (abilitatea de a-ti concentra atentia asupra activitatilor tale, mai degraba decat a face lucrurile fara minte sau automat) a fost legat de mentinerea interes pentru obiective in timp.
Desi acest studiu a implicat un grup de participanti in mare masura omogen, alte studii au gasit o legatura intre constientizare si grit in medii mai diverse, inclusiv in culturi non-occidentale – desi efectele au fost oarecum mai slabe in culturile colectiviste fata de cele individualiste. In plus, studiile au descoperit ca oamenii mai atenti (sau cei care se antreneaza in constientizare) persista mai mult intr-o sarcina dificila, sunt mai implicati la locul de munca si sunt mai putin impulsivi, ceea ce poate fi conectat si cu grija.
In general, aceste rezultate sugereaza ca atentia nu ne impiedica sa ne urmarim obiectivele, dar ne poate ajuta de fapt cu ele… desi cu siguranta este nevoie de mai multe (si mai bune) cercetari pentru a demonstra acest lucru.

Mitul #2: Mindfulness te face ambivalent din punct de vedere moral
Daca constientizarea inseamna sa acceptam experienta noastra prezenta fara judecata, am putea crede ca practicarea ei ar face dificila discernamantul dintre bine si rau. Daca totul este bine asa cum este, de ce am crede ca orice comportament este rau
.
Intr-un studiu recent, studentii de afaceri au fost repartizati aleatoriu fie la un curs de mindfulness de opt saptamani, fie la un curs de autogestionare (inclusiv inteligenta emotionala, incredere si gandire creativa). Apoi, au fost testati la nivelurile lor de rationament moral – sau cat de bine au gandit dilemele morale. Cercetatorii le-au prezentat un scenariu provocator din punct de vedere moral, cum ar fi sa ti se ceara un sef sa ignore o tranzactie ilegala pe care ai descoperit-o intre firma ta si un client favorizat. Apoi, cercetatorii le-au pus o serie de intrebari, inclusiv ce ar face ei in acea situatie si de ce. Raspunsurile lor au fost inregistrate, iar rationamentul lor moral a fost evaluat de evaluatori independenti.
In plus, studentii au raportat cat de plini de compasiune si egocentric au fost inainte si dupa curs – spunand cat de mult au fost de acord cu afirmatii precum „Adesea am sentimente tandre fata de oameni (straini) cand par sa aiba nevoie” sau „Uneori ai sa minti pentru a obtine ceea ce vrei.” Dupa ce au efectuat analize, cercetatorii au descoperit ca studentii care au primit antrenament de mindfulness au devenit mai compasivi si mai putin egocentrici si au avut abilitati de rationament moral mai inalte decat cei care au primit lectii de autogestionare. Acest lucru sugereaza ca atentia ar putea imbunatati rationamentul moral – un precursor al unui comportament mai bun – ajutandu-i pe elevi sa le pese mai mult de ceilalti.
Alte studii au gasit rezultate similare, desi aceasta linie de cercetare este relativ noua. Totusi, constientizarea pare sa scada egocentrismul si sa mareasca compasiunea, ambele par sa conduca la un comportament mai etic.

Mitul #3: Mindfulness te face sa te intorci in interior si sa devii mai izolat

Cand am auzit prima data despre mindfulness, aceasta a fost o preocupare de-a mea. Ma voi transforma intr-un fel de persoana new-age care, sincer, este absorbita de sine si oarecum iesita din asta.

Mai multe despre Mindfulness

Aflati despre reactia impotriva mindfulness-ului.
Luati in considerare motivele pentru care nu meditezi.
Explorati ceea ce inca nu stim despre meditatia mindfulness.
Cat de atent esti

Faceti testul nostru.
Se pare ca nu, spun rezultatele mai multor studii de cercetare. In orice caz, constientizarea ne intareste relatiile sociale – poate ajutandu-ne sa reglementam mai bine emotiile dificile, cum ar fi furia sau resentimentele. Si, desi constientizarea poate fi dezvoltata printr-o practica interioara, cum ar fi meditatia, ne ajuta totusi sa ne conectam cu suferinta altora si sa dorim sa ajungem sa-i ajutam – ceva care cu siguranta construieste capitalul social.
Intr-un studiu recent, participantii au fost desemnati sa asista la un scenariu in care un jucator a fost exclus de la un joc cu mingea digitala. Prin intermediul unor modele inteligente, cercetatorii au reusit sa arate ca oamenii care au facut o practica foarte scurta de mindfulness aveau mai multe sanse sa-si exprime simpatia fata de jucatorul exclus si sa le arunce mingea mai des intr-un joc ulterior. De fapt, studiile in neurostiinta arata ca poti exersa in mod activ sa ai mai multa compasiune pentru ceilalti prin practici de mindfulness si se pare ca iti afecteaza creierul in moduri care te fac sa fii mai adaptat la suferinta lor si sa ajuti mai mult.
Deci, mai degraba decat sa te indrepte spre interior, pare ca mindfulness ar putea fi un lipici social util si ar putea intari relatiile. Poate avea chiar mai mult impact daca meditezi impreuna!

Mitul nr. 4: Mindfulness te face prea bland

Meditatia pare sa implice o multime de stari — poate exceptia fiind mersul atent. Asadar, imi fac griji ca tot ceea ce stau in jur imi va distruge energia si ma va face sa ma simt lenes.
Dar cercetarile par sa sugereze contrariul. Intr-un studiu, cercetatorii au descoperit ca, atunci cand participantii au trecut printr-un program de constientizare de sase saptamani, ei au raportat o vitalitate semnificativ mai mare – precum si mai putina suferinta personala – decat cei care se aflau intr-un grup de control. Departe de a-i deenergiza, practicile de mindfulness le-au pornit de fapt nivelul de energie.
Multe studii au descoperit ca mindfulness poate imbunatati si calitatea somnului – chiar si la adultii in varsta care pot avea tendinta de a avea insomnie – ceea ce cu siguranta ar duce la o mai mare viata a doua zi. Si un studiu mai recent sugereaza ca oamenii care sunt mai atenti, fie ca sunt singuri sau in parteneriat, au o satisfactie sexuala mai mare – un marker al vigoare pentru multi oameni.
Asadar, desi s-ar putea sa va faceti griji ca a ceda nebunia meditatiei constiente va va epuiza cumva energia, va va transforma intr-un calugar izolat, va va compromite moralitatea sau va va face mai putin productiv, fiti siguri – probabil ca nu va fi. Cine stie
Ca multi inaintea ta, poate vei trece de la a fi sceptic la a fi fan!