Saptamana trecuta, am intalnit o profesoara de gimnaziu care a izbucnit in lacrimi cand imi spunea ca comportamentul elevilor ei era „scapat de sub control”. Stiu ca nu este singura: elevii de gimnaziu sunt renumiti pentru refuzul lor de a respecta regulile, conducand profesorii pana la lacrimi si mai rau.
Recunosc ca am avut aceasta viziune negativa asupra elevilor de gimnaziu – pana cand am citit niste cercetari revolutionare despre elevii de gimnaziu care m-au facut sa ma gandesc: Am inteles totul gresit.
© asiseeit
Pentru inceput, cercetarile ne spun ca copiii au instincte morale adanc inradacinate care le dau un sentiment de corectitudine, de bine si de rau, de bine si de rau – si, in general, prefera binele. De exemplu, copiilor de pana la sase luni carora li s-a aratat un spectacol de papusi in care o papusa era un „ajutor” si altul era un „impiedicator” au ales in majoritate covarsitoare sa se joace cu ajutorul, demonstrandu-si capacitatea de a face judecati sociale complexe.
Publicitate
X
Deci, ce se intampla cu acest instinct moral cand ajung la scoala gimnaziala
Se inchide doar pentru o vreme
Deloc. De fapt, cercetarile privind dezvoltarea morala sugereaza ca scoala gimnaziala este o perioada cruciala de dezvoltare pentru ca aceste instincte morale sa prinda radacini si sa creasca. Dar din cauza situatiei in care se afla adolescentii din punct de vedere al dezvoltarii, trebuie sa practicam strategii foarte specifice pentru a-si traduce instinctele morale in comportament moral.
De ce este aceasta
Raspunsul poate fi gasit in cercetarile expertilor in dezvoltare umana Larry Nucci si Elliot Turiel, care au identificat doua domenii importante care joaca un rol in dezvoltarea morala a copiilor: problemele morale si conventiile societale.
Problemele morale se concentreaza pe efectele pe care le au actiunile elevilor asupra bunastarii altora (de exemplu, lovirea unui alt copil). Conventiile societale, pe de alta parte, se concentreaza pe norme sau reguli (de exemplu, vorbirea in clasa). Copiii la varsta de doi ani si jumatate au demonstrat ca inteleg diferenta dintre problemele morale si conventiile societale.
Nucci si Turiel subliniaza ca, atunci cand se confrunta cu comportamentul neadecvat al elevilor, profesorii trebuie sa ia in considerare ambele domenii.
Cercetarile sugereaza ca, chiar si pana la adolescenta, copiii mentin un raspuns emotional puternic la problemele morale in care efectele directe asupra altei persoane sunt clare – ei inca stiu ca este gresit sa loveasca alti oameni sau sa-si scoata buzunarele, de exemplu.
Cu toate acestea, odata ce ajung la varsta de scoala gimnaziala, ei devin mai putin legati de conventiile societale. Aceasta inseamna ca atunci cand deciziile lor morale au doar efecte indirecte asupra altor oameni, ei devin mai putin probabil sa faca ceea ce trebuie. De exemplu, chiar daca nu ar alege de fapt buzunarul altcuiva, sunt mai putin inclinati decat copiii mai mici sa returneze banii pe care ii gasesc pe strada. In acest caz, natura indirecta a dilemei nu le stimuleaza instinctele morale si nu putem conta pe ei sa adere la conventiile societale, asa cum au facut atunci cand erau mai tineri.
Ganditi-va la asta astfel: elevii de gimnaziu tocmai si-au petrecut primii 11 sau 12 ani din viata urmand regulile. Dintr-o data, se trezesc ca aceste reguli au fost stabilite de adulti si sunt oarecum arbitrare. Din punct de vedere al dezvoltarii, ei nu au inteles inca de ce au fost dezvoltate aceste reguli in primul rand: pentru a proteja bunastarea altor oameni. De obicei, nu vor face acea conexiune pana la varsta de 15 sau 16 ani. Asadar, comportamentul lor se incadreaza adesea intr-un decalaj moral intre fidelitatea fata de regulile pe care le-au aratat in copilarie si rationamentul moral mai complex pe care il dezvolta in adolescenta.
Deci, ce pot face profesorii pentru a-i ajuta pe elevii de gimnaziu sa reduca acest decalaj
. Iata cateva sugestii adecvate pentru dezvoltare.
1) Cand un student se comporta gresit, spuneti-i daca comportamentul neadecvat a incalcat o conventie sociala sau o problema morala – si apoi vorbiti despre asta.Cu alte cuvinte, daca un elev incalca o regula a clasei, cereti-i sa ia in considerare modul in care actiunea afecteaza buna desfasurare a clasei. Daca comportamentul gresit este o transgresiune morala impotriva altui elev, explorati modul in care actiunea afecteaza bunastarea celuilalt elev. Cercetatorii au descoperit ca profesorii care isi potrivesc disciplina cu tipul de infractiune (morala vs conventie) sunt considerati mai informati si mai eficienti de catre elevii lor.
Vorbind despre comportamentul neadecvat ii ajuta pe elevi sa realizeze impactul actiunilor lor asupra celorlalti si sa inteleaga de ce sunt necesare conventiile societale.
2) Discutati incalcarile morale pe masura ce apar – si intrebati cum i-au facut pe elevi sa se simta.Elevii inteleg mai profund impactul pe care actiunile lor il au asupra celorlalti atunci cand discuta intre ei motivele si consecintele.
De asemenea, este esential sa includeti emotiile elevilor in discutie. Cercetarile au aratat ca copiii au reactii emotionale puternice la situatiile morale, deoarece sunt mai degraba despre ingrijirea si raul fata de alti oameni decat despre respectarea regulilor. De exemplu, transgresiunile morale ii fac pe copii sa raspunda cu furie, tristete sau empatie fata de victima, in timp ce interactiunile morale pozitive favorizeaza emotii de fericire. Incalcarea conventiilor societale, pe de alta parte, aduce foarte putine raspunsuri emotionale din partea copiilor.
Discuand despre felul in care se simt – si ii fac pe altii sa se simta – in situatii morale, elevii devin mai capabili sa-si identifice si sa-si regleze emotiile in viitoarele dileme morale.
3) Oferiti elevilor posibilitatea de a avea o contributie cu privire la regulile clasei.In stabilirea limitelor pentru elevii de gimnaziu, scolile fac adesea exact opusul a ceea ce este adecvat pentru dezvoltare: un control mai mare al profesorilor si oportunitati limitate pentru elevi de a practica luarea deciziilor si alegerea. Cercetarile au demonstrat ca nepotrivirea dintre nevoia de autonomie a elevilor la aceasta varsta si exercitarea mai mare a controlului de catre scoli face ca elevii sa isi piarda motivatia si interesul pentru scoala. Permiterea elevilor sa creeze conventii societale pentru scoala ii ajuta sa inteleaga necesitatea acestor conventii si ii mentine implicati in procesul de invatare.
Cercetarea este clara: in loc sa reprimam elevii de gimnaziu atunci cand acestia se comporta prost, trebuie sa-i implicam in discutii. Acest lucru este esential pentru intelegerea lor morala – iar cercetarile sugereaza ca poate avea chiar un impact asupra succesului lor academic pe termen lung.
Sa speram ca putem transforma unele dintre acele lacrimi de gimnaziu in zambete atat pentru elevi, cat si pentru profesori.
