* Această nouă secțiune Greater Good, Research Digests, oferă scurte rezumate ale studiilor recente despre fericire, compasiune, altruism și multe altele. Rapid de citit, ușor de digerat – citim cercetarea, astfel încât să nu fie nevoie!

Călătoria mentală în timp

„Înapoi în viitor: efectul practicii zilnice a călătoriei mentale în timp în viitor asupra fericirii și anxietății.”
Jurnal de psihologie pozitivă. Volumul 4 (4), septembrie 2009, paginile 349 – 355.
Cercetătorii au vrut să vadă dacă practicarea „călătoriei mentale în timp” ar putea face oamenii mai fericiți. Ei au descoperit că, după ce și-au imaginat evenimente viitoare pozitive specifice în fiecare zi, timp de două săptămâni, oamenii au avut o creștere mai mare a bunăstării decât oamenii care și-au imaginat fie evenimente negative, fie neutre. Așa că, potrivit cercetătorilor, dacă doriți să vă oferiți un impuls de fericire, încercați să „imaginați, în cel mai precis mod, patru evenimente pozitive care vi s-ar putea întâmpla în mod rezonabil mâine”. Aceasta poate include tot felul de evenimente, „de la simple plăceri de zi cu zi până la evenimente pozitive foarte importante”. —Laura Saslow
Etichete: fericire, bunăstare

Recunoștința stimulează emoțiile pozitive

„Recunoștința și bunăstarea subiectivă la începutul adolescenței: examinarea diferențelor de gen”.
Jurnalul Adolescenței. 32(3), iunie 2009, 633-650.
Într-un studiu privind efectele trăirii și exprimării recunoștinței în rândul adolescenților, cercetătorii au descoperit că recunoștința stimulează emoțiile pozitive, cum ar fi mândria, speranța, inspirația, iertarea și entuziasmul și crește satisfacția de viață, optimismul, sprijinul social și comportamentul prosocial. Adolescenții au raportat cât de mult au experimentat și și-au exprimat recunoștința, iar rezultatele au arătat că experimentarea și exprimarea recunoștinței au redus și simptomele fizice ale bolii. Cu toate acestea, recunoștința nu a scăzut emoțiile negative, ceea ce sugerează că recunoștința poate crește bunăstarea, dar nu poate reduce suferința în rândul adolescenților. —Erica Lee
Etichete: adolescenți, recunoștință, emoții pozitive, comportament prosocial, bunăstare

Fericire Est și Vest
„Fericirea și nefericirea în Est și Vest: teme și variații”
Emoție. Vol. 9(4), august 2009, 441–456.
Cercetătorii au cerut participanților americani și japonezi să-și descrie ideile despre fericire și nefericire. Ei au descoperit că, în timp ce americanii asociau fericirea cu realizările personale, participanții japonezi o asociau cu armonia socială. De asemenea, discutând despre modul în care fac față nefericirii, americanii au subliniat sentimentele de furie, frustrare și agresivitate față de ceilalți; Participanții japonezi s-au concentrat pe auto-îmbunătățire. —Jason Marsh
Tag-uri: fericire, autocompasiune, succes

Sprijin pentru îngrijitori

„Studiu de cohortă al îngrijitorilor informali ai supraviețuitorilor pentru prima dată a unui accident vascular cerebral: Profilul schimbărilor de sănătate și sociale în primul an de îngrijire”
Științe Sociale și Medicină. Vol 69(3), august 2009, 404-410.
Îngrijirea unui prieten sau a unei rude care a suferit recent un accident vascular cerebral poate duce la suferință psihologică, cum ar fi stresul sau depresia, la până la jumătate dintre îngrijitori. Femeile care îngrijesc au dezvoltat suferință mai devreme decât bărbații, chiar și în așteptarea îngrijirii. Bărbații au dezvoltat niveluri similare de suferință, dar numai odată ce au început efectiv să aibă grijă de soțul lor. Rezultatele sugerează că membrii familiei victimelor accidentului vascular cerebral ar trebui să fie examinați pentru semne de suferință înainte de a începe să acorde îngrijire, pentru a ajuta la indicarea cine ar avea cea mai mare nevoie de sprijin. —Kat Saxton
Etichete: îngrijire, depresie, sănătate

Când oamenii sunt mai probabil să împărtășească

„Variația resurselor și dezvoltarea coeziunii în rețelele de schimb.”
Schaefer, David R. (august 2009). American Sociological Review.”> American Sociological Review. 74(4) 551-572.
În ce condiții oamenii sunt mai susceptibili de a împărtăși
Acest studiu a repartizat aleatoriu studenți în poziții într-o rețea de socializare, apoi i-a pus să negocieze pentru a face schimb de resurse. Experimentul sugerează faptul că deținerea de resurse care sunt transferabile (poate fi schimbate în mai multe relații) și duplicabile (reproducibile între schimburi, astfel încât nimeni să nu păstreze controlul exclusiv asupra lor) este mai probabil să conducă la un comportament de partajare. Cu alte cuvinte, oamenii pot fi mai dispuși să Împărtășirea resurselor atunci când face acest lucru nu reduce oferta de resurse și nu îi împiedică să schimbe acele resurse în alt moment. — Aaron Shaw
Etichete: altruism, împărtășire