Fie ca este vorba despre atingerea unui reper profesional, atingerea unui obiectiv de sanatate sau realizarea unei fapte bune, realizarile ar trebui sa fie o sursa de mandrie. Dar uneori stralucirea calda a succesului nostru este umbrita de un efect secundar neasteptat – reactiile nu atat de pozitive ale altor oameni.
Pe de o parte, succesul poate aduce beneficii altora, oferind o sursa de motivatie sau inspiratie. De exemplu, un studiu a constatat ca pacientii cu cancer au preferat sa auda despre pacientii care si-au depasit boala decat sa auda despre cei care au fost mai rau – povestile de succes le-au oferit speranta si informatii utile. Iar cercetarile despre a ne bucura de gloria reflectata sugereaza ca deseori ne mandrim cu succesul membrilor grupului, chiar daca nu suntem implicati direct in asta – fanii sportului sunt un exemplu clasic.
Dar alteori, succesul este intampinat cu raspunsuri mai putin pozitive, iar depasirea celorlalti poate pune o presiune asupra relatiilor si poate duce chiar la respingere totala.
Publicitate
X
Un domeniu surprinzator in care acest lucru se poate juca este relatia pacient-furnizor. Cercetatorii au examinat recent ce se intampla atunci cand medicii isi fac publicitate pentru starea fizica, o practica comuna in profilurile online. Succesul unui medic in mentinerea unei greutati sanatoase inspira prin exemplu sau se intoarce inapoi
Intr-un studiu, participantii au vizualizat o serie de profiluri online de medic; unii au mentionat fitness (de exemplu, „Pentru a ma mentine in forma, imi place sa fac drumetii, sa merg cu bicicleta si sa fac miscare”), iar altii nu au facut-o.
Rezultatele au aratat ca participantii supraponderali si obezi au fost mai putin probabil sa spuna ca ar alege un medic axat pe fitness pentru a fi medicul lor, iar aceasta relatie a fost explicata printr-o anticipare mai mare a judecatii negative. Cu alte cuvinte, participantii au fost mai putin interesati sa lucreze cu medici despre care credeau ca i-ar putea dezaproba pe baza greutatii lor.
Un model similar apare in perceptiile noastre despre „fai bine”. A se comporta conform principiilor morale pare un scop laudabil, dar si acesta ii poate face pe altii sa se simta implicit judecati. Un studiu a constatat ca, atunci cand unui grup de studenti non-vegetarieni li s-a cerut sa enumere trei cuvinte pe care le asociau cu vegetarienii, aproape jumatate au enumerat cel putin un cuvant negativ, cum ar fi enervant, arogant sau nebun.
Dar ceea ce era deosebit de interesant a fost ca cei care ii priveau pe vegetarieni mai negativ erau, de asemenea, mai predispusi sa se astepte ca vegetarienii sa-i priveasca negativ, ceea ce sugereaza ca frica de repros moral ar putea sta la baza parerilor negative despre vegetarieni. Sprijinind aceasta idee, atunci cand amenintarea reprosului moral a fost stimulata experimental, cercetatorii au descoperit ca a crescut evaluarile negative ale vegetarienilor.
Deoarece a face bine (sau a face bine) poate insemna sa te confrunti cu reactii sociale negative, oamenii sunt uneori reticenti in a-si impartasi realizarile sau a-si evidentia punctele forte si ar putea chiar sa „faca prostul” pentru a evita sa-i faca pe altii sa se simta amenintati sau incomozi. In timp ce un anumit grad de modestie poate fi adecvat din punct de vedere social, autodeprecierea cronica poate fi costisitoare din punct de vedere personal, mai ales atunci cand duce la comportamente de auto-infrangere, cum ar fi esecul intentionat.
„Comportarea conform principiilor morale ii poate face pe altii sa se simta implicit judecati”
– Dr. Juliana Breines
Exista o modalitate de a evidentia succesul si expertiza fara a suferi costuri sociale si fara a-i instraina pe cei care ar putea fi cel mai bine pozitionat pentru a ajuta
In studiile ulterioare, cercetatorii care au studiat alegerile medicului au examinat efectele a doua strategii potentiale pe care medicii le-ar putea folosi: 1) admiterea luptelor de fitness si 2) sublinierea ca propriile alegeri de fitness sunt personale si nu se refera la judecatile lor despre altii.
Prima strategie a avut un impact redus asupra atitudinii pacientilor. Cercetatorii au speculat ca acest lucru se poate datora faptului ca luptele de fitness au fost incadrate ca fiind relativ minore si fac parte dintr-un angajament general pentru o viata sanatoasa, astfel incat teama pacientilor de a fi judecati a ramas. In unele situatii, dezvaluirea imperfectiunilor poate fi umanizanta si creste gradul de simpatie, dar acest lucru poate sa nu fie intotdeauna cazul.
A doua strategie a fost mai eficienta: atunci cand profilurile axate pe fitness au subliniat nejudecarea optiunilor celorlalti, atat participantii supraponderali, cat si cei care nu erau supraponderali au avut tendinta de a gasi acele persoane mai atragatoare. De exemplu, exprimarea interesului pentru fitness a fost mai putin amenintatoare atunci cand a fost asociata cu afirmatii precum: „Pentru mine este important sa-mi ajut pacientii sa-si atinga propriile obiective personale de sanatate” sau „Fiecare are propria definitie a unei vieti sanatoase si ce anume. inseamna sa fii sanatos pentru ei.”
Aceste descoperiri sugereaza ca nu trebuie sa minimizam triumfurile personale pentru a evita consecintele sociale negative, atata timp cat lamurim clar ca nu ii privim cu dispret pe altii ca urmare.
Acest articol a fost publicat initial pe Psychology Today. Cititi articolul original.
