Cimpanzeii, cele mai apropiate rude animale ale fiintelor umane, impartasesc pana la 98% din genele noastre. Mainile lor asemanatoare omului si expresiile faciale pot transmite fiori neobisnuiti de auto-recunoastere pe spatele patronilor gradinii zoologice.
Cu toate acestea, oamenii si cimpanzeii duc vieti foarte diferite. Mai putin de 300.000 de cimpanzei salbatici traiesc astazi in cateva colturi impadurite ale Africii, in timp ce oamenii au colonizat fiecare colt al globului, de la tundra arctica pana in desertul Kalahari. La peste 7 miliarde, populatia oamenilor o depaseste pe cea a aproape tuturor celorlalte mamifere, in ciuda slabiciunilor noastre fizice.
Ce ar putea explica succesele evolutive incredibile ale speciei noastre
Publicitate
X
Un raspuns evident este creierul nostru mare. S-ar putea ca inteligenta noastra bruta sa ne ofere o capacitate fara precedent de a gandi in afara cutiei, inovand solutii la problemele noduroase pe masura ce oamenii migrau pe tot globul. Ganditi-va la The Martian, unde Matt Damon, prins singur intr-o statie de cercetare de pe Marte, isi „stiinta” eroic sa iasa din moarte sigura.
Dar un numar tot mai mare de oameni de stiinta cognitiv si antropologi resping aceasta explicatie. Acesti cercetatori cred ca, in loc sa ne castigam existenta ca inovatori, fiintele umane supravietuiesc si prospera tocmai pentru ca nu gandim pentru noi insine. In schimb, oamenii fac fata climatelor provocatoare si contextelor ecologice, copiendu-i cu atentie pe altii, in special pe cei pe care ii respectam. In loc de Homo sapiens, sau „omul care cunoaste”, suntem cu adevarat Homo imitans: „omul imitatorul”.
Privire si invatare
Intr-un studiu celebru, psihologii Victoria Horner si Andrew Whiten au aratat doua grupuri de subiecti de testare – copii si cimpanzei – o cutie mecanica cu un rasfat inauntru. Intr-o stare, cutia era opac, in timp ce in cealalta era transparenta. Experimentatorii au demonstrat cum sa deschida cutia pentru a recupera un tratament, dar au inclus si pasul irelevant de a atinge cutia cu un bat.
In mod ciudat, copiii umani au copiat cu atentie toti pasii pentru a deschide cutia, chiar si atunci cand au putut vedea ca batul nu are niciun efect practic. Adica au copiat irational: in loc sa faca doar ceea ce era necesar pentru a-si obtine recompensa, copiii au imitat cu sclavie fiecare actiune la care asistasera.
Desigur, acel studiu a inclus doar copii de trei si patru ani. Dar cercetari suplimentare au aratat ca copiii mai mari si adultii au si mai multe sanse sa copieze fara minte actiunile celorlalti, iar sugarii mici sunt mai putin probabil sa imite excesiv, adica sa copieze cu exactitate chiar si actiunile nepractice.
In schimb, cimpanzeii din studiul lui Horner si Whiten au imitat in exces doar in starea opace. In starea transparenta – in care au vazut ca batul era inutil din punct de vedere mecanic – au ignorat in intregime acel pas, doar deschizand cutia cu mainile. De atunci, alte cercetari au sustinut aceste constatari.
Cand vine vorba de copiere, cimpanzeii sunt mai rationali decat copiii sau adultii umani.
Beneficiile urmaririi fara indoiala
De unde vine preferinta umana aparent irationala pentru supra-imitare
In cartea sa Secretul succesului nostru, antropologul Joseph Henrich subliniaza ca oamenii din intreaga lume se bazeaza pe tehnologii care sunt adesea atat de complexe incat nimeni nu le poate invata rational. In schimb, oamenii trebuie sa le invete pas cu pas, avand incredere in intelepciunea batranilor si a semenilor mai experimentati.
De exemplu, cel mai bun mod de a stapani sa faca un arc este prin a observa vanatorii de succes care o fac, cu presupunerea ca tot ceea ce fac ei este important. In calitate de cursant fara experienta, nu poti inca sa judeci care pasi sunt de fapt relevanti. Asa ca atunci cand cel mai bun vanator al trupei tale isi ceara coarda arcului cu doua degete sau ii atinge urechea inainte de a trage sfoara, il copiati.
Inclinatia umana pentru supra-imitare face astfel posibil ceea ce antropologii numesc cultura cumulativa: dezvoltarea pe termen lung a aptitudinilor si tehnologiilor de-a lungul generatiilor. Nicio persoana nu ar putea intelege toate motivele practice din spatele fiecarui pas pentru a face un arc sau a sculpta o canoe, cu atat mai putin pentru a transforma mineralele pamanturilor rare in iPhone-uri. Dar atata timp cat oamenii copiaza cu inalta fidelitate, tehnologia este transmisa.
Prietenos si fara frica
Un atelier de o zi despre combinarea bunavointei si asertivitatii in relatii importante cu Rick Hanson si Daniel Ellenberg
Inregistreaza-te acum
Ritualul si religia sunt, de asemenea, domenii in care oamenii desfasoara actiuni care nu sunt conectate intr-un mod tangibil cu rezultatele practice. De exemplu, un preot catolic binecuvanteaza napolitanele si vinul pentru Impartasanie rostind o serie de cuvinte repetitive si facand miscari ciudate cu mainile sale. Cineva ar putea fi iertat sa se intrebe ce legatura au aceste acte ritualice cu consumul de paine, la fel cum un cimpanzeu nu poate vedea nicio legatura intre atingerea unui bat si deschiderea unei cutii.
Dar ritualurile au un efect ascuns: leaga oamenii unii cu altii si demonstreaza apartenenta culturala. Pentru un exemplu negativ iluminator, luati in considerare un student care refuza sa sustina juramantul de loialitate. Actiunea ei arata in mod clar respingerea ei a dreptului autoritatilor de a-i spune cum sa se comporte. Si asa cum a subliniat antropologul Roy Rappaport, participarea la ritual este binara: fie spui angajamentul, fie nu. Aceasta claritate face sa fie usor evident cine este sau nu implicat in grup.
Ingredientul secret surpriza care ne face oameni
Intr-un sens mai larg, supra-imitarea ajuta la activarea mult din ceea ce cuprinde cultura specific umana, care se dovedeste a fi mult mai complicata decat cauza si efectul mecanic.
In esenta, fiintele umane nu sunt inovatori curajosi si autonomi, ci conformisti atenti, daca sunt priceputi. Efectuam si imitam actiuni aparent impracticabile, deoarece acest lucru este cheia pentru a invata abilitati culturale complexe si pentru ca ritualurile creeaza si sustin identitatile culturale si solidaritatea de care depindem pentru supravietuire. Intr-adevar, copiarea altora este o modalitate puternica de a stabili un raport social. De exemplu, imitarea limbajului corpului altuia ii poate determina sa-ti placa si sa aiba mai multa incredere in tine.
Asa ca data viitoare cand auzi pe cineva argumentand cu pasiune ca toata lumea ar trebui sa accepte nonconformismul si sa evite sa-i imite pe altii, s-ar putea sa chicoti putin. La urma urmei, nu suntem cimpanzei.
Acest articol a fost publicat initial pe The Conversation. Cititi articolul original.
