Cand te gandesti la obiceiuri sanatoase, ce fel de lucruri iti vin in minte Sa
mananci o dieta echilibrata cu multe fructe si legume
Incercarea de a-ti face cei 10.000 de pasi pe zi
Antrenament pentru 5K
Desi aceste lucruri conteaza cu siguranta pentru sanatate, o noua carte sugereaza ca trecem cu vederea o parte importanta a starii de bine daca ne concentram doar pe ceea ce mancam si pe cat de mult facem miscare. In schimb, daca dorim sa ne maximizam sanatatea fizica, poate fi la fel de important – daca nu mai mult – sa ne concentram asupra relatiilor noastre sociale si sa-i tratam pe ceilalti cu bunatate.
Acesta este argumentul pe care scriitoarea stiintifica Marta Zaraska il face in Growing Young: How Friendship, Optimism, and Kindness Can Help You Live to 100. Zaraska a fost intotdeauna preocupata de optimizarea starii de bine a familiei sale, dar noi cercetari au facut-o sa inceapa sa-si puna la indoiala abordarea. In timpul revizuirii studiilor, Zaraska a observat ca, din nou si din nou, cercetarile au indicat relatiile noastre ca un factor central al sanatatii. Daca vrem sa traim o viata mai lunga si mai sanatoasa, ar trebui sa acordam prioritate sa ramanem conectati, amabili si implicati in comunitatea noastra.

Cum ne afecteaza viata sociala sanatatea

Publicitate
X
Unele dintre cele mai izbitoare descoperiri din cartea lui Zaraska se concentreaza pe relatii si longevitate. De exemplu, o meta-analiza a constatat ca oamenii cu relatii sanatoase si de sprijin traiesc mai mult si ca aceste efecte sunt surprinzator de puternice. Pe parcursul studiilor cu o durata medie de sapte ani, participantii la cercetare cu retele sociale mai mari au avut aproximativ 45% mai putine sanse de a muri.
Desi unele dintre acestea pot parea surprinzatoare, sunt sustinute de cercetari: „Nu exista absolut nimic New Age-y aici”, spune Zaraska.
Dupa cum explica ea in cartea ei, starea noastra mentala are un impact direct asupra proceselor biologice din corpul nostru. Cand ne confruntam cu stres, corpul nostru sufera o serie de modificari – productia de cortizol (uneori cunoscuta sub numele de „hormonul stresului”) creste, iar sistemul nostru cardiovascular isi activeaza raspunsul de „lupta sau fuga”.
In conditii de stres, apar schimbari chiar la nivelul sistemului imunitar: inflamatia (care ne ajuta sa luptam impotriva bacteriilor) creste, in timp ce capacitatea noastra de a lupta impotriva virusilor scade. Zaraska explica ca exista un motiv evolutiv pentru aceste raspunsuri la stres: sunt avantajoase pentru a face fata tipului de amenintari acute cu care s-au confruntat oamenii in trecutul nostru evolutiv (cum ar fi fuga de un pradator). Dar nu sunt atat de potrivite pentru factorii nostri de stres actuali, care tind sa fie mai putin intensi, dar cronici (cum ar fi grijile legate de un proiect de lucru in derulare).
Unul dintre principalii factori de stres cu care se confrunta oamenii moderni – cu efecte corespunzatoare asupra sistemelor noastre biologice – este singuratatea. S-a descoperit ca singuratatea creste cortizolul si inflamatia – ambele ne afecteaza sanatatea pe termen lung. Intr-un studiu citat de Zaraska, participantii la cercetare au fost infectati in mod voluntar cu un virus al racelii si apoi au avut simptomele monitorizate de cercetatori. Rezultatul
Cei care au fost izolati social in viata au avut cu 45% mai multe sanse de a se imbolnavi.
In timp ce stresul si singuratatea pot provoca schimbari negative asupra sistemelor noastre biologice, a-ti lua timp pentru a te conecta cu ceilalti poate ajuta la activarea unor procese mai benefice, cum ar fi eliberarea de oxitocina. S-a descoperit ca oxitocina scade cortizolul, reduce durerea, schimba modul in care creierul nostru raspunde la potentialii factori de stres si chiar promoveaza cresterea de noi celule cerebrale. Dupa cum explica Zaraska, imbratisarile cresc nivelul de oxitocina, la fel si contactul vizual (de fapt, conform unui studiu, contactul vizual cu cainele tau poate creste oxitocina).
O modalitate prin care oamenii pot stimula conexiunile sociale este prin voluntariat sau angajarea in acte de bunatate. Zaraska subliniaza ca oamenii care fac voluntari tind sa traiasca mai mult, comparabil cu beneficiul pe care oamenii il primesc din consumul de fructe si legume din abundenta. Intr-un studiu, persoanele in varsta care s-au oferit voluntari au avut cu 44% mai putine sanse de a muri pe parcursul unui studiu de cinci ani. In alte studii, voluntarii arata niveluri mai scazute de proteina C-reactiva si interleukina-6, ambele masuri ale inflamatiei. Cercetarile sugereaza chiar ca cei care se angajeaza in acte amabile pot vedea schimbari in modul in care sunt exprimate genele pentru sistemul lor imunitar.
Zaraska subliniaza ca a existat o crestere a singuratatii in ultimele decenii – avem mai multe sanse sa traim singuri si mai putin probabil sa simtim ca avem oameni cu care putem vorbi. Mai ales acum, a ajunge pentru a forma noi conexiuni cu ceilalti are potentialul de a ne imbunatati bunastarea si longevitatea.

Construirea de noi obiceiuri

Zaraska sugereaza o lectie de luat acasa din aceasta cercetare: Deoarece relatiile noastre sociale sunt atat de importante pentru sanatate, este important sa investim timp in gandirea cum sa le imbunatatim. Asa cum va puteti planifica mesele pentru a crea mese sanatoase pentru saptamana sau va antrenati pentru 5K, este la fel de important sa petreceti timp de calitate cu prietenii si familia si sa va ganditi cum sa includeti bunatatea in rutina dvs. (fie ca este prin voluntariat formal sau mai mult). acte informale aleatorii de bunatate).
In timp ce isi scria cartea, Zaraska si-a petrecut o saptamana angajandu-se in acte regulate de bunatate: aducand cuiva ciocolata, deschizand usile altora, lasand recenzii de cinci stele pentru afacerile pe care dorea sa le sustina si ridicand gunoiul. Acesta este ceva ce poti incerca si tu – si, asa cum subliniaza ea, probabil ca va fi mai placut decat multe dintre dietele si programele de exercitii fizice pe care le-ai facut inainte pentru sanatatea ta.

Acte aleatorii de bunatate

Cum sa te simti mai fericit facand lucruri pentru altii
Incearca acum
Chiar si in timp ce practicam distantarea sociala din cauza pandemiei de coronavirus, putem gasi modalitati creative de a ne consolida relatiile apropiate. Zaraska spune ca, atunci cand ajunge din urma cu prietenii de la distanta, un apel telefonic bate mesajul text: se elibereaza mai multa oxitocina din vorbirea la telefon decat primirea aceluiasi tip de informatii prin text. De asemenea, recomanda sa petreceti timp pentru a va conecta cu oamenii cu care locuiti. Pentru cei care locuiesc cu sotul sau partenerul lor, planificarea noptilor de intalnire acasa poate fi o modalitate de a petrece timp impreuna; Zaraska recomanda sa incerci ceva nou, cum ar fi sa dansezi prin casa sau sa joci un joc de tip test.
O alta modalitate de a ramane conectat implica gasirea de oportunitati de a-i ajuta pe altii, cum ar fi trimiterea unui cadou unui prieten sau aducerea de alimente unui membru al familiei sau unui vecin in varsta. In orasul Zaraska, de exemplu, oamenii au decorat cutiile postale si au lasat mesaje amabile pe cosurile de gunoi pentru a multumi postasilor si lucratorilor de la salubritate.

Privind dincolo de individ

, Zaraska recunoaste, de asemenea, ca multi dintre acesti factori care ne influenteaza sanatatea sunt poate cel mai bine intelesi la nivelul comunitatii, mai degraba decat la nivel individual. De exemplu, cercetarile sugereaza ca oamenii care locuiesc intr-un cartier prietenos si de incredere (ceea ce cercetatorii ar numi un cartier bogat in „capital social”) au un risc mai scazut de diabet si boli cardiovasculare.
Ea sugereaza ca functionarii publici sa se gandeasca la promovarea legaturilor sociale intre vecini (de exemplu, prin crearea de cartiere care pot fi plimbate cu spatii publice de adunare), crearea de programe care sa ofere informare pentru persoanele in varsta care sunt expuse riscului de singuratate si organizarea de cursuri in scoli care predau empatia. Acest lucru nu doar ii face pe oameni mai fericiti, ci este si o problema de sanatate publica.
Un alt mod in care factorii sociali mai largi influenteaza sanatatea individuala este prin inegalitatea veniturilor. In timp ce propriul tau venit nu conteaza atat de mult pentru sanatate pe cat ai putea crede, nivelul de egalitate al unei tari – sau lipsa acestuia – are un impact asupra bunastarii cetatenilor sai. Intr-o meta-analiza a unsprezece tari, oamenii care traiau in locuri cu inegalitati crescute au avut un risc mai mare de deces. Zaraska sugereaza sa luati in considerare efectele modului in care votati si sa votati pentru politicienii care vor implementa politici care cresc egalitatea.
Promovarea sanatatii nu inseamna doar comportamente care ne ajuta ca indivizi: cartea lui Zaraska sustine in mod convingator ca a trai o viata lunga si sanatoasa inseamna, de asemenea, sa ne concentram asupra celorlalti – atat in ​​propriile noastre actiuni de zi cu zi, cat si in politicile noastre ca societate.
Cercetarea acestei carti a inspirat-o chiar pe Zaraska sa puna un accent mai puternic pe relatiile din propria ei viata. „Investesc mai mult timp in casnicia mea. Ma opresc sa discut cu vecinii. Incerc sa fiu mai amabil”, scrie ea. „Aceleasi eforturi care ne intineresc corpurile si ne ajuta sa traim mult timp ne ajuta, de asemenea, sa crestem ca oameni.”