Imi amintesc inca ce m-am simtit cand a trebuit sa-i spun unui sef de-al meu ca sunt insarcinata. Ea ma angajase abia de curand si eram sigur ca va fi suparata si dezamagita. Ar putea chiar sa incerce sa ma concedieze.
Dar cand mi-am impartasit vestile si grijile legate de concediu, ea m-a linistit complet. Nu numai ca nu a fost suparata, ci mi-a reafirmat dreptul de a lua concediu si a lucrat cu mine pentru ca tranzitia sa mearga fara probleme.
Raspunsul ei plin de compasiune m-a facut cu adevarat sa ma simt ingrijit. Toti acesti ani mai tarziu, ma gandesc in continuare la ea ca la cel mai bun sef pe care l-am avut vreodata.
Reclama
X
Acest tip de interactiune este ceea ce psihologii organizationali Monica Worline si Jane Dutton spera sa incurajeze in noua lor carte, Awakening Compassion at Work. Cartea demonstreaza ca organizatiile si intreprinderile se descurca cel mai bine atunci cand acorda atentie nevoilor emotionale ale lucratorilor lor si arata compasiune pentru ei.
De ce avem nevoie de compasiune la locul de munca
Potrivit sondajelor efectuate de lucratori, suferinta este raspandita in mediile de lucru. Angajatii se simt adesea dezagajati si nu cred ca supervizorii lor le apreciaza talentele si abilitatile, inteleg dificultatile muncii lor sau le pasa de luptele lor personale.
In plus, esecurile personale – cum ar fi pierderea celor dragi, divortul, ranirea si problemele de sanatate – provoaca, de asemenea, tulburari emotionale care se revarsa la locul de munca si afecteaza performanta. Cu toate acestea, multi lucratori spun ca angajatorii lor raman tacuti si lipsiti de grija in fata suferintei, poate pentru ca ei cred ca viata profesionala si viata acasa ar trebui sa fie tinute separate sau pentru ca le este teama sa greseasca oferind sprijin.
Totusi, aceasta este o abordare complet gresita, potrivit Worline si Dutton. Ei indica un numar tot mai mare de cercetari care sugereaza ca abordarea suferintei la locul de munca nu impiedica o organizatie, ci o ajuta. Raspunsul cu compasiune fata de lucratori nu numai ca le imbunatateste performanta si loialitatea, dar creeaza si o atmosfera sigura pentru invatare, colaborare si inovare – toate acestea influentand rezultatul final.
„Din cauza rolului sau in imbunatatirea capacitatilor colective, cum ar fi inovarea, calitatea serviciilor, colaborarea si adaptabilitatea, compasiunea conteaza pentru avantajul competitiv”, scriu ei.
De exemplu, cei din serviciul pentru clienti pot fi capabili sa se conecteze mai bine cu clientii daca se simt ingrijiti de ei insisi. Si a avea un loc de munca plin de compasiune poate stimula inovatia si creativitatea, deoarece oamenii se simt mai in siguranta sa isi asume riscuri si sa colaboreze atunci cand stiu ca altora le pasa de ei.
Intr-un studiu realizat de Amy Edmondson, relatat in carte, spitalele cu niveluri ridicate de „siguranta psihologica” erau mai dispuse sa admita erorile si sa colaboreze pentru a gasi solutii. Compasiunea joaca un rol in siguranta psihologica, deoarece poate spori increderea si alimenta generozitatea, care, la randul sau, poate avea un efect de cascada in organizatii.
Cum sa cultivi compasiunea la locul de munca
Cartea descrie patru aspecte ale compasiunii pe care angajatorii trebuie sa le stapaneasca daca doresc sa fie receptivi in mod corespunzator.
Observarea: Acordarea atentiei la indicii care ar putea sugera ca cineva sufera – limbajul corpului, tonul vocii sau modele de lucru neobisnuite – si intrebati usor intr-un cadru privat despre ce s-ar putea intampla.
Interpretare: Considerand suferinta oamenilor ca fiind reala si demna. Acest lucru poate fi uneori greu de realizat daca avem anumite prejudecati automate, inconstiente – cum ar fi credinta ca oamenii isi merita adesea nenorocirea sau anumite grupuri de oameni sunt mai putin demne – toate acestea trebuie contracarate in mod activ.
Sentiment:Empatizand cu ceilalti. Din fericire, suntem pregatiti sa simtim ingrijorare empatica atunci cand cei carora le pasa sufera; gesturi atat de simple pentru a creste conexiunea – cum ar fi sa-ti tii usa deschisa, sa zabovim dupa intalniri si sa lasi telefoanele mobile deoparte in timpul conversatiilor – construiesc relatii care incurajeaza in mod natural raspunsurile noastre empatice.
Actiune: Actiunea plina de compasiune poate fi improvizata in functie de circumstante si adaptata pentru a satisface nevoile persoanei care sufera. Oferirea de flexibilitate la locul de munca, asigurarea sigurantei locului de munca, ascultarea empatica si ritualuri sau amintiri semnificative va pot ajuta sa va aratati ca intelegeti si va pasa.
Autorii sugereaza multe alte moduri in care o organizatie poate promova mai multe oportunitati de compasiune, care includ lucruri precum:
Crearea de subgrupuri in cadrul unei organizatii mai mari in care oamenii cu sarcini comune pot dezvolta camaraderia.
A avea intalniri regulate in care oamenii sunt incurajati sa impartaseasca nu numai realizarile profesionale, ci si greselile, pentru a face locurile de munca sigure pentru invatare.
Povestind povesti despre misiunea organizatiei si realizarile acesteia, subliniind realizarile sale umanitare si angajamentul de a face bine pentru a inspira angajatii.
Recunoasterea formala a actelor de compasiune la locul de munca pentru a incuraja o mai mare generozitate a spiritului.
Daca liderii isi modeleaza propria vulnerabilitate pentru a crea o atmosfera de siguranta si incredere.
Obstacolele in calea compasiunii la locul de munca
Mai multe despre Compassion in Business
Cititi un interviu cu Monica Worline despre cultivarea unui loc de munca plin de compasiune.
Explorati cum sa cresteti compasiunea la locul de munca.
Aflati de ce are sens compasiunea in afaceri.
Cat de plina de compasiune este organizatia dvs.
Faceti testul nostru!
Worline si Dutton inteleg ca anumite bariere la locul de munca pot sta in calea compasiunii – lucruri precum termenele limita care se profileaza care cresc stresul, conflicte intre lucratori, probleme de competenta care nu pot fi trecute cu vederea sau rupturi de afaceri, cum ar fi reducerea personalului. Spre meritul lor, ei nu trec peste acestea, ci ofera solutii pentru a le rezolva, bazate pe cercetare.
De exemplu, locurile de munca variaza enorm in ceea ce priveste modul in care se ocupa de reducerea personalului: unii vor acorda lucratorilor prea mult preaviz si se vor oferi sa ajute cu problemele de concediere; unii vor spune pur si simplu oamenilor sa-si impacheteze lucrurile si sa plece. Desi companiile din a doua categorie ar putea fi preocupate de procese, cercetarile sugereaza ca este mai bine sa tratezi angajatii cu consideratie. Acest lucru nu numai ca ajuta la scaderea suferintei lor, dar sunt si mai putin inclinati sa dea in judecata.
Mesajele organizationale care sustin castigarea cu orice pret sau prioritizarea autopromovarii submineaza, de asemenea, compasiunea la locul de munca. In schimb, insuflarea muncii cu un sens care include atenuarea suferintei poate transforma un loc de munca. Intr-un studiu care a implicat personalul de ingrijire a spitalelor, cei care au considerat ca indatoririle lor de munca contribuie la un bine mai mare si-au gasit munca mult mai placuta si si-au luat mai putine zile libere.
„Valorile care subliniaza valoarea umana si interconexiunea umana permit competenta de compasiune”, scriu ei. „Acestea sunt adesea exprimate in cuvinte precum demnitate, incluziune, respect, lucru in echipa, colaborare, parteneriat, sprijin, ingrijire, bunatate, administrare, serviciu, dreptate si corectitudine.”
Worline si Dutton spera ca lucratorii si angajatorii care isi citesc cartea vor recunoaste numeroasele beneficii ale incurajarii compasiunii si vor lua masurile necesare pentru a face ceva in acest sens. In mintea lor, acest lucru este aproape deloc o idee.
„Provocarea nu mai este sa gasim un motiv bun pentru care compasiunea conteaza pentru afaceri”, scriu ei. „Provocarea acum este sa luam in considerare apelul de a proiecta lucrari si locuri de munca care trezesc compasiunea.”
Pentru cineva ca mine care a vazut direct beneficiile compasiunii la locul de munca, nu as putea fi mai de acord.
