„O slujba corporativa nu trebuie sa fie un compromis intre a-ti castiga salariul si a-ti respecta valorile.” Asa incepe Changing Your Company from Inside Out, scris de Gerald Davis si Christopher White de la Ross School of Business de la Universitatea din Michigan, un ghid pentru a ajuta angajatii sa devina agenti pozitivi ai schimbarii sociale la locul de munca. (Albul ajuta la conducerea Centrului pentru organizatii pozitive al scolii.)
Davis si White sustin ca exista multe oportunitati pentru oamenii care lucreaza in afaceri si corporatii de a face diferenta in lume daca isi pot recunoaste oportunitatile si invata cum sa-si foloseasca parghia din interior. Ei numesc acest tip de activism a fi un „intraprenor”, ​​definit ca cineva care conduce „schimbarea in cadrul organizatiilor lor, fara autoritate formala, care se aliniaza cu obiectivele de baza ale afacerii, in timp ce promoveaza un rezultat social sau de mediu”.
Tipurile de schimbari pe care le preconizeaza pentru intraprenori includ lucruri precum crearea de produse mai durabile din punct de vedere ecologic, formarea lucratorilor care altfel ar putea avea probleme in gasirea de locuri de munca sau dominarea practicilor poluante ale marilor corporatii. Pornind din manualele activistilor sociali, precum si din cultura actuala care incurajeaza corporatiile sa isi asume mai multa responsabilitate pentru rezolvarea problemelor lumii (sau cel putin sa nu creeze mai multe), ei subliniaza cativa pasi cheie implicati in realizarea schimbarii.
Publicitate
X
Desigur, cel mai important pas este convingerea organizatiei sa inoveze. Davis si White sugereaza urmatoarele:

Utilizarea limbajului si a povestirii pentru a implica oamenii in organizatie:Companiile sunt mai predispuse sa accepte schimbarea daca oamenii implicati sunt investiti din punct de vedere emotional in a face ca aceasta sa se intample, pe care povestirea poate realiza si daca recunosc ca ceea ce incercati sa faceti se incadreaza in misiunea, cultura si capacitatile companiei, care folosesc compania ” limbaj” poate ajuta la asigurarea.

Cartografierea retelelor sociale din cadrul organizatiei pentru a gasi aliati si pentru a stabili strategii: Toate organizatiile au oameni care detin puterea, uneori formal, alteori mai putin, cu care puteti forma aliante pentru schimbare. Multi dintre acesti brokeri de putere pot fi descoperiti analizand tiparele de comunicare in cadrul organizatiei si urmarind modul in care sunt luate deciziile.

Gasirea momentului si platformei potrivite pentru a sugera schimbare si colaborare:Exista momente si locuri mai bune intr-o organizatie pentru a sugera schimbarea, iar acordarea atentiei acelor momente in care compania cauta modalitati de a face fata unei noi provocari poate fi una dintre acele momente.
Pentru a ilustra modul in care acesti pasi s-ar putea aplica in situatii concrete, autorii ne prezinta mai multi intraprenori de succes – oameni precum David Berdish de la Ford, care a convins compania sa adapteze un angajament formal de a furniza apa dulce oamenilor din intreaga lume si Kevin Thompson, care a ajutat la crearea programului IBM Corporate Peace Corps, pentru a numi cateva exemple inspirationale.
Aceste povesti le ofera autorilor sansa de a introduce concepte din psihologia organizationala si studiile de comunicare, cum ar fi incadrarea – folosind perspective diferite pentru a explica o idee – si structura oportunitatilor – decizia cand si cum o companie poate fi pregatita pentru inovare. De asemenea, le permite sa se impleteasca in cercetarile care le sustin modelul, precum cel al cercetatorului organizational pozitiv, Jane Dutton, si al regretatului sociolog, Mayer Zald, care a studiat miscarile sociale si sociologia organizatiilor.
Pe de alta parte, am constatat ca, in general, stiinta a fost data pe scurt in aceasta carte. De asemenea, multe dintre povestile intraprenorilor par mai putin instructive decat exemplare. Cati dintre noi ar avea cu adevarat cunostintele si energia pentru a face astfel de schimbari organizationale
Desi autorii incearca sa simplifice procesul si sa-l faca accesibil, doar cei mai motivati dintre noi ar dori probabil sa-si faca timp pentru a analiza retelele de comunicare din cadrul unei organizatii sau sa petreaca timp incadrandu-ne cauza intr-o varietate de moduri pentru a introduce strategic schimbarea. .
Cartea face mai multe progrese atunci cand autorii explica de ce liderii companiilor ar trebui sa ramana deschisi la inovare si sa imbratiseze practicile de afaceri prosociale. Cei care isi incurajeaza angajatii sa fie creativi si sa-si sporeasca comportamentul altruist sunt susceptibili de a se bucura de beneficiile unei forte de munca mai motivate, mai coezive si de prestigiul suplimentar care vine cu a face bine in lume.
Nu ca as descuraja intraprenorii indrazneti sa lupte lupta buna – departe de asta! Doar ca bataliile unui intraprenori ar putea fi mai putin „in sus” daca mai multi angajatori si-ar face partea pentru a incuraja creativitatea, deschiderea si o cultura a responsabilitatii sociale in afacerile lor.