Multi dintre noi probabil am experimentat un angajator toxic la un moment dat in viata noastra. Am avut un sef in urma cu multi ani, care ne-a atacat colegii si pe mine in timpul sedintelor personalului, cu putina provocare, punand pe toata lumea pe cap. Cu toate acestea, el a fost salutat si printre cei mai inalti ca fiind cineva care a facut treaba. Deci, ar fi trebuit sa ne punem si sa tacam.
Potrivit noii carti Mastering Civility a profesorului de management Christine Porath, raspunsul este absolut nu. Porath prezinta un caz clar si convingator ca grosolania si incivilitatea la locul de munca fac mai mult rau decat bine relatiilor de munca si eficientei, spulberand in mod clar mitul sefului dur, dar eficient. In schimb, sustine ea, am face bine sa exersam civilizatia la locul de munca.
Costurile nepoliticosului la locul de munca
Civilitatea in societatea americana a scazut in ultimii ani, dar ramane importanta pentru oameni, potrivit sondajelor. Atunci cand angajatorii sau angajatii ignora oamenii de la locul de munca, se indeparteaza de conversatii, raspund la apeluri in mijlocul intalnirilor, isi bat public jocul si ii disgradeaza pe oameni sau isi asuma meritul pentru castiguri in timp ce arata cu degetul cand lucrurile se inrautatesc, destabilizati relatiile si creeaza medii de lucru ostile, spune Porath. Iar cercetarile arata ca relatiile proaste la locul de munca cresc stresul in moduri care pot avea un impact asupra sanatatii angajatilor si a relatiilor din afara muncii, ceea ce duce la scaderi ale performantei la locul de munca – toate acestea costa organizatia pe termen lung.
Reclama
X
Nepoliticos poate avea un impact toxic asupra creativitatii si rezolvarii problemelor, spune Porath. Intr-un experiment, participantii s-au descurcat cu 33% mai rau la un puzzle care implica anagrame si au avut cu 39% mai putine idei creative la o sarcina de brainstorming dupa ce au fost dispretuiti ca grup. Intr-un alt experiment, chiar si doar a asista la incivilitate a facut ca performanta participantilor la aceleasi teste sa scada cu 20, respectiv 30%.
„Nepolitenia iti afecteaza mintea in moduri de care s-ar putea sa nu fii constient, perturbandu-ti capacitatea de a fi atent”, scrie Porath. Si poate fi chiar mortal. Intr-un sondaj efectuat de medici si asistente, 71% au legat „comportamentul personal abuziv” la locul de munca de erori medicale de care stiau, iar 27% au legat-o de decesele pacientilor.
Practicarea civilitatii la locul de munca
Din fericire, atunci cand cei care se afla in pozitii de putere fac contrariul si practica civilizatia, aceasta poate avea multe beneficii importante, spune Porath. Oamenii care dau dovada de bunatate si care ii ridica pe ceilalti sunt vazuti mai caldi si mai colaboratori si sunt mai admirati ca lideri. Si supervizorii care arata respect fata de ceilalti au mai multe sanse sa aiba angajati angajati si implicati, spune ea, si sa fie mai agile in fata provocarilor.
„Cand liderii sunt civili, creste performanta si creativitatea; permite detectarea precoce a erorilor si initiativa de a intreprinde actiuni; si reduce epuizarea emotionala”, scrie Porath. La randul lor, atunci cand angajatii practica civilizatia fiind atenti in conversatii, fara intrerupere si zambind, comportamentul lor este reciproc si se raspandeste la alti angajati, imbunatatind astfel intreaga cultura a unei organizatii.
Din fericire, cercetarile ei au descoperit ca „incivilitatea provine de obicei nu din rautate, ci din ignoranta”. Din acest motiv, ea sugereaza sa va cresteti propria constientizare prin luarea unui test de incivilitate pe care l-a dezvoltat pentru a va ajuta sa vedeti multele moduri, uneori subtile, in care sunteti nepoliticos fara a-l recunoaste.
O alta tactica pe care o sugereaza este sa inveti mai multe despre partinirile noastre inconstiente, care adesea duc la un comportament nepoliticos si exclusiv. Cu totii avem partiniri – indiferent daca sunt bazate pe rasa, gen, religie sau afilieri politice – si trebuie sa invatam sa le recunoastem si sa luam masuri pentru a le contracara. Indivizii pot reduce prejudecatile petrecand mai mult timp cu oameni pe care ii consideram diferiti, exersand ascultarea si comunicarea empatica si recunoscandu-se reciproc ca parte a aceleiasi echipe. In acest fel, avem mai multe sanse sa ne diversificam si forta de munca, ceea ce arata cercetarile duce la o luare a deciziilor mai bune si mai putin partinitoare.
Cinci semne ale unei culturi civile la locul de munca
Odata ce oamenii inteleg importanta civilizatiei, trebuie sa-si imbunatateasca jocul pentru a crea un loc in care bunatatea este norma si relatiile prospere, spune Porath. Ea a identificat cinci forme de daruire intr-un cadru de lucru care ii ajuta pe oameni sa se inteleaga mai bine si sa fie mai productivi:
1. Impartasirea resurselor.Poate parea contraintuitiv sa imparti resurse de timp sau bani cu altii intr-un mediu de lucru competitiv. Cu toate acestea, cercetarile arata ca oamenii care dau mai mult din resursele lor sunt mai fericiti si mai de succes decat cei care dau mai putin. Economistul de la Wharton Adam Grant a descoperit ca vanzatorii generosi aveau cele mai mari venituri, iar studentii de la facultatea de medicina care i-au ajutat pe altii au obtinut note superioare.
2. Impartasirea recunoasterii.Nimeni nu vrea sa lucreze cu cineva care isi ascunde tot meritul atunci cand lucrurile merg bine, dar apoi arata cu degetul cand lucrurile merg prost. Cercetarile arata ca liderii care dau dovada de umilinta si acorda credit celorlalti atunci cand reusesc tind sa aiba angajati mai implicati, multumiti de locurile lor de munca si loiali organizatiei.
3. Impartasirea recunostintei.Cand le multumesti altora pentru contributiile lor, esti obligat sa imbunatatesti relatiile la locul de munca. Cercetarile sugereaza ca atunci cand angajatii sunt multumiti de catre supraveghetori, acestia se bucura de mai multa valoare si incredere in sine si au sanse mai mari sa ii ajute pe altii. In plus, recunostinta este legata de bunastarea personala, in general.
4. Partajarea feedback-ului.Nu este vorba doar despre performanta individuala; este vorba despre impartasirea feedback-ului despre modul in care se descurca organizatia in ansamblu. Impartasirea progresului organizational cu angajatii creste sentimentul de proprietate si contribuie la performanta. De asemenea, atunci cand dati evaluari individuale ale performantei, este important sa va concentrati mai mult pe punctele forte decat pe punctele slabe. Cercetarile sugereaza ca „echipele cu performante inalte impartasesc de sase ori mai multe feedback pozitiv decat echipele medii”.
5. Scopul impartasirii.Oamenii vor sa faca o munca semnificativa si sa stie ca contribuie la ceva mai mare decat ei insisi. Asa ca este important sa stie ca eforturile lor conteaza pentru ceva care conteaza. Obtinerea de feedback de la clienti sau de la altii care beneficiaza de eforturile unei organizatii poate fi o modalitate buna de a inspira angajatii.
Porath incurajeaza organizatiile sa creeze o atmosfera care incurajeaza civilitatea si imbunatateste sanatatea, performanta si loialitatea lucratorilor. Adesea este nevoie de o singura persoana sa faca o schimbare in bine si sa infecteze indirect restul echipei cu o energie mai buna. Cheia este sa ne recunoastem propriile probleme cu incivilitate si sa luam pasi concreti pentru a le rezolva.
“Fii curajos. Incearca civilitatea,” sfatuieste Porath. „Pariezul meu este ca altora le va placea. Si tu la fel.”
