Imi amintesc ca eram un copil foarte plin de compasiune. In timp ce ma uitam la The Little House on the Prairie, mi-am plans cand Laura nu putea sa-i faca tatalui un cadou de Craciun. Dar 12 ani de abuz fizic si de a fi fortat la limitele „cutiei de a se comporta ca un barbat” mi-au smuls cea mai mare parte a compasiunii pana cand am ajuns la maturitate.
Desi eram ceea ce terapeutii numesc „functionare inalta”, lipsa mea de compasiune a fost ca un cancer care mi-a otravit prieteniile, relatiile, afacerile si viata. La 46 de ani, am ajuns la fund. Somer si in pragul divortului, m-am trezit sa plesnesc pe cap fiului meu de patru ani cand nu ma asculta. In calitate de supravietuitor al abuzului, imi promisesem ca nu voi pune niciodata mana asupra copiilor mei, dar aici il abuzam pe fiul meu iubit.
Stiam ca trebuie sa ma schimb. Am inceput cu empatie, ceea ce m-a condus la compasiune. M-am angajat intr-o practica zilnica de meditatie, am luat cursul CCARE Cultivating Compassion la Universitatea Stanford si am incheiat o retragere de meditatie tacuta de zece zile. Am citit si am cercetat tot ce am putut gasi despre compasiune. Am descoperit ca, cu cat simteam mai multa compasiune, cu atat eram mai fericit.
Reclama
X
Convinsa ca am gasit un ingredient esential pentru o viata fericita si linistita, am inceput sa intervievez experti stiintifici si spirituali despre compasiune, incercand sa aflu ce face un om plin de compasiune. Intervievatii au inclus Dr. Dacher Keltner, co-fondator al UC Berkeley Greater Good Science Center; Dr. James Doty, fondator si director al Centrului pentru Cercetare si Educatie pentru Compasiune si Altruism de la Universitatea Stanford; Dr. Rick Hanson, autorul cartii Hardwiring Happiness; Marc Brackett, director al Centrului Yale pentru Inteligenta Emotionala; si Thich Nhat Hanh, calugarul budist zen nominalizat de Martin Luther King Jr. pentru Premiul Nobel pentru Pace in 1967.
Din aceste interviuri si cercetari, am intocmit o lista cu ceea ce face un om plin de compasiune.
1. O intelegere fundamentala a compasiunii
La majoritatea evenimentelor la care particip si care discuta despre compasiune participa predominant femei. Cand l-am intrebat pe Thich Nhat Hanh cum am putea face compasiunea mai atractiva pentru barbati, el a raspuns: „Trebuie sa existe o neintelegere fundamentala cu privire la natura compasiunii, deoarece compasiunea este foarte puternica… Compasiunea ne protejeaza mai mult decat armele, bombele si banii.” Desi multi barbati din societate vad compasiunea si simpatia ca fiind feminine – ceea ce se traduce printr-o slabiciune in societatea noastra patriarhala – toti barbatii plini de compasiune pe care i-am intervievat vad compasiunea ca pe un punct forte.
Dr. Hanson a remarcat cum compasiunea il face pe cineva mai curajos, deoarece compasiunea intareste inima – curajul provine din cuvantul francez „Coeur”, care inseamna inima. Dacher Keltner sustine ca Darwin credea in „supravietuirea celor mai buni”, nu a celui mai apt. Dr. Ted Zeff, autorul cartii Raise an Emotionally Healthy Boy, considera ca numai barbatii plini de compasiune pot salva planeta. Zeff sustine ca „a sosit momentul sa incalcam codul masculin invechit si rigid, care insista ca toti barbatii ar trebui sa fie agresivi, cu pielea groasa si lipsiti de emotii” – o descriere excelenta a casetei de a se comporta ca un barbat pe care am incercat sa o fac. locuiesc in.
Barbatii plini de compasiune pe care i-am intervievat sunt de acord cu Dalai Lama cand a spus: „Dragostea si compasiunea sunt necesitati, nu luxuri. Fara ele, omenirea nu poate supravietui.”
2. Modele de compasiune
Mai multe despre Gen si compasiune
Urmareste interviurile lui Kozo Hattori cu barbati plini de compasiune.
Cititi eseul Kozo despre cum sa faceti mindfulness mai masculin.
Cititi „Sunt femeile mai compasive decat barbatii
”
Poti sa ramai fara empatie si compasiune
Cercetarea spune ca nu.
Explorati diferentele de contact dintre barbati si femei.
Toti barbatii plini de compasiune pareau sa aiba modele care le sustineau instinctul de compasiune. Marc Brackett acorda credit unchiului sau, Marvin Maurer, care a fost profesor de studii sociale care incerca sa insufle inteligenta emotionala elevului sau inainte ca termenul de inteligenta emotionala sa fie inventat. La peste 30 de ani dupa ce a predat in scoala gimnaziala, „Feeling Words Curriculum” al lui Maurer actioneaza ca o componenta cheie a programului Yale Center for Emotional Intelligence RULER. In mod similar, Marshall Rosenberg, autorul cartii Nonviolent Communication, mentioneaza in mod constant unchiul sau plin de compasiune care a avut grija de bunica lui pe moarte.
Un model de urmat nu trebuie sa fie neaparat viu sau chiar real. Chade-Meng Tan, autorul cartii Search Inside Yourself, citeaza portretul lui Ben Kingsley despre Gandhi ca un model de urmat pentru compasiune. Dr. Rick Hanson il considera pe Ender din romanul stiintifico-fantastic „Jocul lui Ender” drept un model de compasiune. Cu siguranta, Isus si Buddha sunt modele evidente de compasiune. Cheia este sa-i tratati ca pe niste modele.
Modelele de urmat nu sunt menite sa fie adorate, indumnezeite sau rugate. Ele sunt menite sa fie emulate. Ei ne deschid calea pentru a merge pe un drum similar. Putem intoarce celalalt obraz si ne iubim dusmanii asa cum ne-a cerut Isus.
Putem sa ne transcendem egoul si sa vedem toate lucrurile ca una, asa cum a facut Buddha
In contrast, sunt indivizi care nu au fost ghidati de modele pozitive. In cartea sa De la om salbatic la om intelept, calugarul franciscan Richard Rohr descrie ceea ce el numeste „foamea tatalui”: „Mii si mii de barbati, tineri si batrani… au crescut fara dragostea unui om bun, fara intelegerea si afirmarea unui tata”. Rohr, care a fost capelan de inchisoare timp de 14 ani, sustine ca „singurul model universal pe care l-am gasit cu barbatii si femeile in inchisoare a fost ca nu aveau un tata bun”.
Scott Kriens, fost CEO al Juniper Networks si fondator/director al Fundatiei 1440, este de acord: „Cel mai puternic lucru pe care il putem face pentru copiii nostri este sa fim exemplul la care putem spera.”
3. Transcendenta stereotipurilor de gen
Toti barbatii plini de compasiune intervievati au iesit din cutia de a face ca un barbat. La un moment dat al vietii sale, dr. Rick Hanson si-a dat seama ca are creierul prea stang, asa ca a facut un efort constient pentru a se reconecta cu latura sa intuitiva, emotionala. Cand Elad Levinson, director de program pentru Spirit Rock Meditation Center, a intalnit pentru prima data practicile de bunatate iubitoare si compasiune, prima sa reactie a fost ceea ce el pretinde a fi destul de tipic pentru barbati: „Hai! Esti un nenorocit, Levinson. In niciun caz nu o sa stai aici si sa-ti doresti bine.” Asa ca practica reala a compasiunii l-a instigat sa se elibereze de stereotipurile de gen.
Dr. Ted Zeff citeaza un studiu care a descoperit ca baietii sunt mai reactivi emotional decat fetele, dar cand un baiat implineste varsta de cinci sau sase ani „a invatat sa reprime orice emotie, cu exceptia furiei, pentru ca furia este singura emotie pe care societatea o spune unui om. baiat pe care are voie sa-l aiba.” Daca societatea limiteaza spectrul emotional al barbatilor la furie, atunci este evident ca barbatii trebuie sa depaseasca aceasta conditionare pentru a deveni plini de compasiune.
Dr. Doty subliniaza rolurile definite artificial ca fiind o problema majora in societatea noastra, deoarece impiedica barbatii sa-si arate vulnerabilitatea. „Daca nu poti fi vulnerabil, nu poti iubi”, spune Doty. Vulnerabilitatea este cheia eliberarii fata de cutia de actionare ca un barbat, deoarece le permite barbatilor sa indeparteze armura masculinitatii si sa se conecteze in mod autentic cu ceilalti.
Atat Dr. Doty, cat si Scott Kriens subliniaza autenticitatea ca o cale necesara catre compasiune. Kriens defineste autenticitatea ca „cand cineva impartaseste ceea ce crede, spre deosebire de ceea ce vrea sa crezi.” Acest lucru deschide usa catre compasiune si conexiunea adevarata cu ceilalti.
4. Inteligenta emotionala
In Raising Cain, Dan Kindlon si Michael Thompson sustin ca majoritatea baietilor sunt crescuti pentru a fi ignoranti din punct de vedere emotional: „Fara o educatie emotionala, un baiat intampina presiunea adolescentei si acea cultura a semenilor extrem de cruda cu singurele raspunsuri pe care le-a invatat. si a practicat – si despre care stie ca sunt acceptabile din punct de vedere social – raspunsurile tipice „barbatesti” de furie, agresivitate si retragere emotionala.”
In schimb, majoritatea barbatilor pe care i-am intervievat erau „alfabetizati din punct de vedere emotional”. Pareau sa vada si sa simta lucrurile cu sensibilitatea unui contor Geiger. Dr. Doty i-au curs lacrimi in ochi de mai multe ori cand a vorbit despre compasiune. Dr. Hanson a explicat cum a ajuns la varsta adulta „de la gat in sus”, apoi si-a petrecut o mare parte din 20 de ani devenind din nou intreg. O mare parte din cursul de formare Search Inside Yourself al lui Chade-Meng Tan pe care l-a dezvoltat pentru angajatii Google se bazeaza pe inteligenta emotionala dezvoltata prin antrenamentul atentiei, autocunoasterea si stapanirea de sine.
In mod similar, parintele Richard Rohr conduce grupuri de initiere pentru barbati tineri care ii obliga pe initiati sa infrunte durerea, singuratatea, plictiseala si suferinta pentru a-si extinde capacitatea emotionala si spirituala. Nu intamplator aceste initieri sunt tinute in natura. Natura pare a fi un spatiu liminal important care le permite baietilor si barbatilor sa se reconecteze cu lumea lor interioara. Dr. Hanson este un alpinist pasionat. Dr. Ted Zeff pledeaza pentru petrecerea timpului in natura cu baietii pentru a le permite sa se dezvolte sensibilitatea.
5. Tacere
Aproape toti barbatii pe care i-am intervievat in mod regulat petrec ceva timp in tacere. Ar apasa „pauza” pentru a se putea vedea mai clar pe ei insisi si pe altii. Cand interviul nostru s-a apropiat de doua ore, Dr. Rick Hanson a cerut sa-l incheie, astfel incat sa aiba timp pentru meditatia de dimineata. Meng Tan tocmai se intorsese dintr-o retragere de meditatie tacuta de o saptamana cu cateva zile inainte de interviul nostru. Scott Kriens a inceput o practica zilnica de sedere si de jurnal in urma cu aproape zece ani, pe care o practica cu rigurozitate pana in prezent.
Parintele Richard Rohr practica rugaciunea contemplativa crestina, despre care spune ca duce la o stare de „cunoastere neaparata” care transcende gandirea dualista, noi/ei. Rohr sustine ca adevarata compasiune nu se poate intampla fara a transcende gandirea dualista. „Tacerea ne invata sa nu ne grabim sa judecam”, spune Rohr.
Constientizarea de sine prin practici de constientizare, cum ar fi meditatia, rugaciunea tacuta sau a fi in natura le permite oamenilor plini de compasiune sa imbratiseze suferinta fara a reactiona, a rezista sau a reprima. Thich Nhat Hanh spune ca atentia tine suferinta cu tandrete „ca o mama care tine un copil”. Aceasta imagine poetica este sustinuta de tot mai multe cercetari, care constata ca atentia poate ajuta la stimularea compasiunii pentru ceilalti.
Asadar, calea catre a face barbati mai plini de compasiune este clara: intelegeti compasiunea ca pe un punct forte, cunoaste-te pe tine insuti, transcendeti rolurile de gen, cautati modele pozitive si deveniti unul singur. Daca suna prea complicat, Marvin Maurer, in varsta de 84 de ani, rezuma ca este un barbat plin de compasiune in cinci cuvinte simple: „Fii indragostit de iubire”.
