In aceste zile, se pare ca toata lumea are fericirea in minte. Dar dincolo de gandurile noastre de zi cu zi pe aceasta tema, cu totii avem convingeri fundamentale, care stau la baza despre ce este fericirea – raspunsuri la intrebari precum: Iti poti schimba nivelul de fericire
Daca te straduiesti sa fii fericit in fiecare situatie
Cat de mult are fericirea de a face cu ceilalti oameni
Aceste convingeri de baza conteaza, desigur. Ele conteaza atat de mult, de fapt, incat au fost legate de lucruri precum bunastarea noastra generala, rezistenta noastra la stres si satisfactia relatiei noastre.
Acum, un nou studiu pare sa faca ecou aceste constatari, dar cu o intorsatura interesanta. In loc sa foloseasca chestionare lungi pentru a ajunge la credintele despre fericire, cercetatorii de la Universitatea Yonsei din Coreea si de la Universitatea din California, Santa Barbara, au adresat peste 500 de studenti din Statele Unite si Coreea o intrebare simpla: Ce trei cuvinte vin in minte cand gandeste-te la fericire
Publicitate
X
(Ce sunt ale tale
Crede-ma, vei dori sa stii mai tarziu.)
Studentii si-au notat raspunsurile, iar cercetatorii au numarat mai intai de cate ori au folosit cuvinte sociale precum „dragoste”, „oameni” sau „imbratisari”. Comparativ cu americanii, coreenii notau mai des cuvintele sociale: 42 la suta din timp, comparativ cu 32 la suta.
Cuvantul cel mai frecvent folosit de coreeni a fost „familie” (mentionat de aproximativ 40 la suta dintre oameni), in timp ce americanii aveau tendinta de a scrie cuvinte legate de sentimente (cum ar fi „zambet” si „rade”). Cand americanii au facut referire la viata sociala, erau mai probabil sa se gandeasca la „prietenie/prietenie” decat la familie.
„Fericirea parea sa fie puternic atasata de o dimensiune relationala in randul coreenilor, in timp ce le aminteste americanilor in primul rand de starea [emotionala]”, au observat cercetatorii.
Cercetatorii au comparat apoi cuvintele de fericire ale studentilor cu rapoartele lor de bunastare, masurate in chestionare separate. In ambele tari, studentii care au folosit mai multe cuvinte sociale pentru a descrie fericirea au raportat ca sunt mai multumiti de viata si mai putin singuri. De asemenea, s-au simtit mai aproape de ceilalti si au simtit o nevoie mai mare de apartenenta. Cu alte cuvinte, asocierea fericirii cu conexiunea si relatiile parea a fi universal importanta pentru bunastare, intre culturi.
„Consideram ca este destul de remarcabil faptul ca nivelul de fericire al cuiva este surprins de trei cuvinte (sociale) pe care o persoana alege sa le asocieze cu fericirea”, scriu cercetatorii. „Descoperirea actuala afirma intr-un mod nou ca experienta sociala este intr-adevar un bloc central al fericirii.”
Cum ar putea aceste asocieri implicite despre fericire sa-si exercite influenta asupra bunastarii noastre.
Oamenii care pretuiesc interactiunea sociala ar investi probabil in relatiile lor, avand grija de cei din jur, iar daruirea altora s-a dovedit ca creste fericirea. Deci, o ipoteza testata de cercetatori este ca oamenii care vad fericirea ca fiind mai sociala traduc aceasta credinta in actiune, oferind mai mult sprijin emotional celorlalti.
Pe baza chestionarelor, acesta a fost intr-adevar cazul, dar exista, fara indoiala, si alte explicatii. Astfel de oameni ar putea petrece, de asemenea, mai mult timp activitatilor sociale in general, de exemplu, sau se pot simti mai putin vinovati pentru ca acorda prioritate familiei in locul muncii. Desi acest studiu este doar corelational, studiile viitoare ar putea oferi dovezi mai puternice ca cuvintele pe care le asociem cu fericire ne afecteaza intr-adevar bunastarea si cum.
In timp ce cercetarile anterioare au descoperit ca, cu cat fericirea are o semnificatie sociala mai mare pentru tine, cu atat starea ta de bine tinde sa fie mai mare, studiul actual se adauga la aceasta cercetare, aratand cum conteaza chiar si atitudinile noastre spontane, mai putin constiente, despre fericire.
Cercetatorii sustin ca aceste atitudini implicite pot fi de fapt o imagine mai precisa a modului in care oamenii experimenteaza fericirea, deoarece „starile mentale libere si libere sunt uneori mai revelatoare despre o persoana decat gandurile ei explicite si deliberate”. Cuvintele care ne vin in minte cand ne gandim la fericire sunt un fel de „pachet” cognitiv pe care l-am alcatuit pe baza unor lucruri precum educatia noastra, cultura in care traim si experientele personale pe care le-am avut, adauga ei.
Daca aceste asocieri automate conteaza, atunci sugereaza ca bunastarea noastra nu este determinata doar de obiceiurile pe care le cultivam in mod deliberat sau de cartile de auto-ajutor pe care le consumam, ci si de multi stimuli si conexiuni de care s-ar putea sa nu fim constienti. — ceea ce inseamna ca oamenii cu care ne petrecem timpul si mediile in care traim pot fi mai importante decat ne dam seama.
