Incetiniti si acordati atentie respiratiei. Nu este doar un sfat de bun simt. De asemenea, reflecta ceea ce ne invata meditatia, yoga si alte terapii de reducere a stresului: ca concentrarea asupra timpului si ritmului respiratiei noastre poate avea efecte pozitive asupra corpului si mintii noastre. Un studiu recent din Journal of Neurophysiology poate sustine acest lucru, dezvaluind ca mai multe regiuni ale creierului legate de emotie, atentie si constientizarea corpului sunt activate atunci cand acordam atentie respiratiei noastre.
Respiratia ritmata implica inhalarea si expirarea in mod constient conform unui ritm stabilit. De exemplu, puteti inspira pentru patru numarari, expirati timp de sase si repetati. Cercetarile anterioare arata ca exercitiile de respiratie ritmate pot focaliza atentia si pot regla sistemul nervos. Pana in prezent, insa, stim putine despre modul in care acest lucru afecteaza functia creierului la oameni.
Aceste descoperiri reprezinta o descoperire deoarece, de ani de zile, am considerat ca trunchiul cerebral este responsabil pentru procesul de respiratie. Acest studiu a constatat ca respiratia ritmata foloseste si retele neuronale dincolo de trunchiul cerebral, care sunt legate de emotie, atentie si constientizarea corpului. Prin accesarea acestor retele folosind respiratia, obtinem acces la un instrument puternic de reglare a raspunsurilor noastre la stres.

Creierul tau pe respiratie

ritmata
X
In acest studiu, cercetatorii de la Institutul Feinstein pentru Cercetari Medicale au dorit sa inteleaga mai bine modul in care creierul raspunde la diferite exercitii de respiratie. Ei au recrutat sase adulti deja supusi monitorizarii EEG intracraniene pentru epilepsie. (Monitorizarea EEG implica plasarea electrozilor direct pe creier pentru a inregistra activitatea electrica si a vedea de unde provin crizele.) Acesti adulti au fost rugati sa participe la trei exercitii de respiratie in timp ce creierul lor era monitorizat.
In primul exercitiu, participantii s-au odihnit cu ochii deschisi timp de aproximativ opt minute in timp ce respira normal. Apoi si-au accelerat respiratia la un ritm rapid timp de putin peste doua minute, in timp ce respirau pe nas, apoi au incetinit din nou la respiratia obisnuita. Au repetat acest ciclu de opt ori.
In exercitiul urmator, participantii au numarat de cate ori au inspirat si expirat la intervale de doua minute si au raportat cate respiratii au luat. Cercetatorii au monitorizat cate respiratii au luat participantii in fiecare interval, observand cand raspunsurile au fost corecte si incorecte.
In cele din urma, participantii au finalizat o sarcina de atentie in timp ce purtau un dispozitiv care le monitoriza ciclul respirator. In ea, au vazut un ecran video care contine cercuri negre in diferite locatii fixe. Li s-a cerut sa apese cat mai repede una dintre cele patru taste de la tastatura cand au vazut ca unul dintre cercuri se schimba din negru in alb.
La sfarsitul studiului, cercetatorii au cautat sa vada cum variaza frecventa respiratiei participantilor la diferite sarcini si au observat daca activitatea creierului lor s-a schimbat in functie de sarcina pe care o faceau. Ei au descoperit ca respiratia afecteaza regiunile creierului, inclusiv cortexul si mezencefalul, mai mult decat se credea anterior.

Gestionarea stresului: este totul in respiratie.

Ceea ce au descoperit a fost o activitate crescuta intr-o retea de structuri ale creierului, inclusiv amigdala, atunci cand participantii respirau rapid. Activitatea din amigdala sugereaza ca ritmul respirator rapid poate declansa sentimente precum anxietate, furie sau frica. Alte studii au aratat ca avem tendinta de a fi mai adaptati la frica atunci cand respiram rapid. In schimb, este posibil sa reducem frica si anxietatea incetinind respiratia.
Studiul de fata a identificat, de asemenea, o legatura puternica intre respiratia intentionata (adica, ritmata) a participantilor si activarea in insula. Insula regleaza sistemul nervos autonom si este legata de constientizarea corpului. Studiile anterioare au legat respiratia intentionata de activarea insulara posterioara, sugerand ca acordarea unei atentii deosebite respiratiei poate creste constientizarea starilor corporale – o abilitate cheie invatata in practici precum yoga si meditatia.
In cele din urma, cercetatorii au remarcat ca atunci cand participantii si-au urmarit cu precizie respiratia, atat insula, cat si cortexul cingulat anterior, o regiune a creierului implicata in constientizarea moment la moment, erau active.
In total, rezultatele acestui studiu sustin o legatura intre tipurile de respiratie (rapida, intentionata si atentionala) si activarea in structurile creierului implicate in gandire, sentiment si comportament. Acest lucru ridica posibilitatea ca anumite strategii de respiratie sa poata fi folosite ca instrument pentru a ajuta oamenii sa-si gestioneze gandurile, dispozitiile si experientele.
Acest articol a fost publicat initial pe Mindful.org, o organizatie nonprofit dedicata inspirarii, ghidarii si conectarii pe oricine doreste sa exploreze mindfulness. Vezi articolul original.