Ce inseamna a fi eroic
Potrivit cercetatorilor, eroismul inseamna a ajuta oamenii aflati in nevoie sau a apara o cauza morala, in fata unui mare risc. Actele eroice pot avea loc intr-o clipa, cum ar fi salvarea pe cineva de la inec, sau pe o perioada lunga de timp, cum ar fi adapostirea evreilor in timpul Holocaustului – sau ingrijirea unei persoane cu o boala terminala.
Ne gandim la eroi ca fiind extraordinari si mai mari decat viata; uimiti de actele lor nobile, ne putem indoi ca am putea fi vreodata eroici. Dar cercetatorii incearca sa demistifice eroismul: „Vrem sa democratizam notiunea de eroism, sa subliniem ca majoritatea eroilor sunt oameni obisnuiti”, scrie cercetatorul in eroism Philip Zimbardo. „Actul este extraordinar.”
Reclama
X
Asta inseamna ca eroii (si potentialul eroic) sunt peste tot in jurul nostru – ceea ce am descoperit cand am rugat peste 30.000 de studenti de la cursul nostru Stiinta fericirii sa-si impartaseasca povestile eroilor – momente in care au fost martori la eroism si au actionat ei insisi eroic. Povestile lor te pot emotiona si te pot inspira.

Mari acte de altruism si iertare

O studenta a indurat tragedia ingrozitoare de a-si fi injunghiat partenerul pana la moarte cu aproximativ 12 ani in urma. Ea, o budista, a gasit o modalitate de a-l ierta pe criminal si, in cele din urma, a mers sa-l intalneasca in inchisoare.
„In adancul inimii mele, stiam ca trebuie sa se lupte cu faptul ca a luat viata altei persoane”, scrie ea. „Am putut sa-i spun ca l-am iertat si chiar sa-l imbratisez si sa vorbesc cu el deschis si sincer despre felul in care m-a facut sa ma simt si cum mi-a afectat viata.”
Ea reflecta: „Unii oameni au spus ca acest act a fost eroic, dar nu sunt sigura; ceea ce stiu sigur este ca, dand dovada de compasiune si iertare, i-a ajutat sa-si schimbe viata, iar acum face lucruri pozitive pentru comunitate.”
O alta eleva a aflat despre eroismul mamei sale abia dupa moartea ei. Mama ei a suferit abuzuri de la un sot alcoolic si s-a luptat sa creasca si sa hraneasca cinci copii cu bani putini. Cand sotul ei a murit si ea a primit o pensie mica, a ajuns sa o imparta cu amanta lui si cu cei doi copii ai lor – fratii vitregi ai propriilor ei copii.
„Mama mea nu le-a spus niciodata nimic din toate acestea copiilor ei, dar sacrificiul pe care l-a facut pentru a-i ajuta pe cealalta femeie si pe copiii ei a fost un act incredibil de eroism dezinteresat, in opinia mea”, scrie studenta.

Eroismul in fata pericolului
Un alt student a servit in armata in timp de razboi – un cadru care este asociat in mod obisnuit cu acte de eroism. Prietenul lui cel mai bun, care a fost tachinat pentru ca este slab in timpul antrenamentului, a ajuns sa-si sacrifice viata pentru a salva pe altcineva in Afganistan.
„Inainte de a muri intr-un accident Humvee cu un IED, si-a tarat pe unul dintre prietenii sai din zona fierbinte si i-a salvat viata”, povesteste studentul. „El a insemnat totul pentru mine si sa stii ca a schimbat viata catorva inseamna lumea pentru mine; el este singurul meu erou.”
O femeie a trait printr-o impuscatura in masa in caminul ei – si a ajutat sa tina un prieten panicat departe de pericol. Ea descrie ca a auzit primele impuscaturi si a incercat sa ajunga la biroul de securitate, cand prietena ei a aparut langa ea.
„Urmatoarea mea datorie a fost acum sa o scot in siguranta de la impuscatura. Dar parea ca peste tot ne-am intors, erau gloante care zboara in drumul nostru”, isi aminteste ea. In cele din urma, au reusit si s-au catarat pe un gard pana la siguranta.

Dincolo de chemarea datoriei

Un student a lucrat intr-o unitate de tratament pentru tineri care sufereau de ganduri suicidare, depresie si alte boli mintale. Ea isi aminteste doua situatii in care s-a pus in pericol pentru a-si impiedica pacientii sa-si faca rau.
„O fata a intrat in baie si a facut cunoscut ca intentioneaza sa-si puna capat vietii. Am deschis usa si am incercat sa vorbesc cu ea. Era la dus si a tipat la mine ca, daca nu plec, o sa arunce in mine un cadru greu de metal. Nu am plecat si i-am spus ca nu o voi face pana cand nu stiu ca este in siguranta”, povesteste ea.
„A fost si o perioada, la aceeasi slujba, cand s-a spart un geam si un locuitor s-a repezit sa ridice sticla. I-am stat in cale si am refuzat sa-i permit accesul in ciuda amenintarilor si incercarilor de a ma rani. Cred ca acele momente, cand am putut sa raman ferm si sa-i protejez in ciuda amenintarilor la adresa propriei mele sigurante, sunt cele care ii fac sa se simta eroici.”
O alta studenta isi aminteste de propriul gest eroic in timp ce lucra ca insotitor de zbor cu multi ani in urma in Columbia. Ea se afla intr-un avion mic care a fost nevoit sa se roteasca timp de o jumatate de ora la o altitudine foarte mare, punand pasagerii in pericol de deficienta de oxigen.
„Noi, membrii echipajului, le-am dat pasagerilor doua sticle mici de oxigen pe care le aveam si am salvat viata unui nou-nascut si a 17 pasageri; iar echipajul, inclusiv eu, nu am folosit oxigen pentru noi insine.”

Eroismul copiilor

O mama si-ar fi pierdut fiul daca nu ar fi fost eroismul nepotului ei. Cei doi copii, de 10 si 12 ani, faceau drumetii in timpul iernii, cand fiul ei a alunecat si a cazut in apa inghetata a unui rezervor.
„Abia se putea misca intre greutatea hainelor si frigul inghetat al apei de iarna. Nepotul meu si-a scos pantofii si jacheta si a intrat in apa. Cu mult efort, mi-a tarat fiul afara”, isi aminteste ea.
„Aceasta a fost ziua in care aproape ca i-am pierdut pe acesti baieti”, scrie ea. „Este greu sa ne gandim astazi la aceasta perioada acum aproximativ 40 de ani. Aduce lacrimi si recunostinta.”
O alta mama vede potential eroic in fiul ei, in actele curajoase de bunatate pe care le face. „De cand era mic, a sustinut cei defavorizati. L-am vazut plecand de la prietenii sai pentru a se imprieteni cu altii cu dizabilitati si l-am vazut schimbandu-si prietenii in bine. Si ei au inceput sa includa copii mai putin norocosi in cercul lor si sa-i apere cu inversunare”, spune ea.
Cine in viata ta este un erou
Ai facut ceva eroic
. S-ar putea sa ezitam sa ne impartasim faptele marete, nedorind sa ne „laudam” sau reticente in a ne numi eroi. Dar aceste povesti ne inalta pe toti.
„Doar citirea despre actiunile eroice ale atator oameni „obisnuiti” ma face sa experimentez sentimente profunde calde”, a scris un student. „Aceasta este cu adevarat lumea in care vreau sa traiesc.”